Pe fondul inflației, întreprinderile reduc serviciile și calitatea. Se numește „skimpflation” și este posibil să nici nu observați că se întâmplă, atenționează mai mulți analiști economici consultați de BBC.
Produsele de pe rafturi devin din ce în ce mai mici din punct de vedere cantitativ, dar plătiți același preț: o practică cunoscută sub numele de „shrinkflation”. Dar, pe lângă micșorarea produselor, întreprinderile reduc, de asemenea, calitatea și disponibilitatea serviciilor lor, menținând în același timp prețurile constante. Acest lucru se numește „skimpflation” – și, deși schimbările sunt uneori semnificative, ele trec adesea neobservate.
„Skimpflation se definește ca fiind faptul că întreprinderile se „zgârcesc” la calitatea unui produs sau serviciu”, spune Scott A Wolla, ofițer de educație economică la Federal Reserve Bank of St Louis. Pe măsură ce prețurile materiilor prime cresc odată cu inflația, întreprinderile se zgârcesc cheltuind mai puțin pe servicii sau materiale pentru a rămâne profitabile – reduceri care se transferă la client, chiar dacă prețurile rămân stabile.
În 2021, de exemplu, consumatorii au reproșat Disney că și-a redus ofertele pentru aceleași prețuri la bilete. În timpul procesului de redresare Covid-19, compania nu a reușit să repornească serviciile de tramvai către și dinspre parcări, ceea ce i-a obligat pe vizitatori să meargă pe jos aproape o milă pentru a intra și a ieși din parcuri. După ce a primit reacții vehemente din partea vizitatorilor furioși, Disney a început încet să reintroducă serviciul.
În linii mari, skimpflation este o problemă proeminentă care se adresează consumatorilor și care se poate manifesta prin schimbări în ceea ce privește forța de muncă, cum ar fi mai puțini lucrători care să asiste în magazine; reducerea calității ofertelor, cum ar fi eliminarea nivelurilor de servicii; sau înlocuirea ingredientelor de înaltă calitate cu unele de calitate inferioară, cum ar fi în cadrul producției.
Mai multe industrii din toate domeniile se zgârcesc, dar majoritatea consumatorilor nu își dau seama imediat de această tendință. Acest lucru se datorează faptului că este mai complicat să vezi cum se întâmplă în timp real. „Calitatea este uneori greu de observat de către consumatori”, spune Joseph V Balagtas, profesor asociat de economie agricolă la Universitatea Purdue, SUA.
Wolla este de acord. „Acest lucru este mai greu decât contracția, unde un consumator poate găsi pur și simplu prețul pe unitate – să spunem dolari pe gram sau pe litru.” Gândiți-vă la asta: este mult mai ușor să citiți o etichetă și să vedeți că băutura pe care o aveți în mână este mai mică, decât să știți că cafeneaua dvs. locală a încetat să mai folosească ingrediente organice.
În magazinele alimentare, explică Balagtas, este acum obișnuit ca clienții să își pună singuri în pungi articolele la casă, în loc ca un funcționar să o facă pentru ei. Numărul de stații de auto-checkout a crescut în întreaga lume, cu mai puțini lucrători disponibili pentru a-i ajuta pe clienți să plătească – o schimbare pe care unii consumatori o interpretează ca pe o degradare a serviciilor.
Raioanele de alimente sunt, de asemenea, exemple de zgârcenie. Pe lângă micșorarea dimensiunii și a cantității produselor, producătorii de alimente aplică zgârcenia la calitatea produselor, pentru a reduce costurile. Adesea, acest lucru include înlocuirea ingredientelor scumpe, de calitate superioară, cu unele mai ieftine, de calitate inferioară, păstrând aceleași prețuri sau chiar crescându-le. Pentru a economisi bani, de exemplu, Balagtas spune că unii producători de înghețată au redus o parte din grăsimea lactată scumpă din produsele lor, înlocuind-o în schimb cu „alte ingrediente, inclusiv apă și alte componente ale laptelui, dar și îndulcitori”.
Dacă și servirea la restaurant pare mai lentă, nu este un fenomen izolat. Deficitul de forță de muncă și epuizarea generalizată a personalului de serviciu au dus la o servire mai lentă și mai departe de ideal pentru clienți.
În industria ospitalității, hotelurile mențin prețurile camerelor stabile, dar oferă servicii de menaj doar la cerere.
Și pe măsură ce aceste strategii se răspândesc pe fondul creșterii prețurilor, ele devin tot mai evidente, în special în domeniul alimentar, spune Balagtas. În timp ce companiile pot fi receptive la reacția consumatorilor, el crede că majoritatea întreprinderilor au anticipat unele reacții și au decis că beneficiile depășesc costurile.
Deocamdată, într-o economie de zgârcenie, consumatorii trebuie să fie deosebit de descurcăreți și bine informați pentru a obține cea mai mare valoare din bunuri și servicii. Atât Balagtas, cât și Wolla recomandă efectuarea de comparații pentru a detecta unde s-au retras companiile.
Cu toate acestea, nu toate speranțele pentru o calitate și servicii mai bune sunt pierdute. Concurența – în special în industriile în care standardele mai înalte sunt mai ușor de observat și mai esențiale – înseamnă că „va exista o piață pentru calitate”, spune Balagtas. Pur și simplu, unele companii vor alege să ofere o calitate mai bună decât concurenții lor pentru a ieși în evidență.
Cu toate acestea, consumatorii ar putea fi nevoiți să facă o concesie: opțiunile de calitate superioară ar putea veni la pachet cu prețuri mai mari. În ceea ce privește efectele inflației, loviturile continuă să apară.