REALITATE ECONOMICĂ. În perioadă de criză economică mii de societăți comerciale (private sau de stat), companii naționale, administrații locale, sectoare bugetare trimit oameni în șiomaj restrângându- și activitatea și implicit cheltuielile.
E prea mult teatru în Râmnic
De multe ori s-a discutat despre mass-media vâlceană susținându-se, justificat sau nu, că sunt prea multe canale media. Numai că presa este editată de firme private. Într-o piață liberă și concurențială. Presa nu este subvenționată de stat și nici nu beneficiază de facilități fiscale sau alte forme de ajutorare ca în alte țări europene (în unele mass-media având și TVA redus față de celelalte produse și servicii). În schimb, cultura și Biserica sunt subvenționate la greu de stat și administrații locale. În Vâlcea funcționează două teatre. Unul municipal, ,,Ariel,, susținut financiar de primărie, dar și de sponsori și cel de stat. ” Anton Pann” susținut de Consiliul Județean. Nu e lună în ultimii ani în care Consiliul Județean să nu aibă de rezolvat probleme importante financiare grave. Instituții ale statului, dar și administrații locale, cer într-una realocări de fonduri. Consiliul Județean trebuie să fie părtaș financiar la multe proiecte edilitare contribuind cu sume importante pentru dezvoltarea unor programe și proiecte. Primării, șicolii, dispensare, spitale, direcții importante (cum sunt cele care se ocupă de orfani, persoane vârstnice, persoane cu handicap) etc. așteaptă sprijin de la CJ. În acest timp, într-un edificiu costisitor și impunător, își desfășoară activitatea cei de la Teatrul Anton Pann. Când a fost vorba să apere interesele actorilor, unii plătiți cu salarii de mizerie, presa locală nu a ezitat să o facă. Alături de alte colective redacționale însă și noi am scris de mai multe ori despre debandada managerială de la acest Teatru unde o gașcă condusă de un director de conjunctură, Adrian Roman și de o contabilă șiefă cu apucături de patron isteric, Liana Bunta fac toate jocurile. Actori renumiți au plecat din acest teatru pentru că nu mai suportau nepotismele de aici. Contabila are niște venituri lunare consistente, mai mari decât ale unui primar de comună. Copii directorului sug și ei din țâța publică a teatrului. Nimeni nu verifică activitatea celor de aici, e un haos total și o dezordine atent exploatată de o gașcă de oportuniști care nici măcar nu are interesul ca acest teatru să producă acte de cultură. Cel mai elocvent exemplu este cel legat de un eveniment la care un Teatru de Stat din Vâlcea nu avea voie să lipsească. Timp de 10 zile în luna iulie, în municipiu s-a desfășurat a III-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru ” Ariel Inter Fest” . Evenimentul a fost organizat de Teatrul Municipal ” Ariel” sub patronajul Primăriei Râmnicului. Au avut loc peste 30 de spectacole și evenimente culturale la Teatrul ” Ariel” , pe esplanada din Parcul Zăvoi, la Sala Cinema ” Ostroveni” și la Terasa ” Ariel” . Festivalul s-a bucurat de participarea unor artiști de marcă ai teatrului românesc și european: Silviu Purcărete, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Mihai Mălaimare, Lia Bugnar, Mihaela Teleoacă, Liana Ceterchi. Pe scena teatrului vâlcean au fost reprezentații ale companiilor de teatru din: România, Italia, Republica Moldova, Franța și Scoția. Pe parcursul celor zece zile ale desfășurării festivalului au avut loc trei premiere: ” Noaptea trece chiar și prin piatră” , de Leonid Andreev (regia Horațiu Mihaiu), ” Groparii” , scene din ” Hamlet” de William Shakespeare (regia Vlad Popescu); Non vorrei parlar d’amore, Compania de Teatru Catalyst, Florența. Pe lângă spectacolele de teatru, s-au susținut ateliere de creație teatrală (Silviu Purcărete, Mihai Mălaimare și Aurel Palade), lansări de carte ale unor importanți critici și teoreticieni ai fenomenului teatral (Doina Papp, Sebastian-Vlad Popa). A fost un festival de teatru autentic cu participarea unor mari personalități ale scenei românești. În cadrul festivalului au avut loc câteva workshop-uri. Cel mai important atelier teatral este cel al lui Silviu Purcărete, la care participă actori profesioniști din Franța, Italia și România. De asemenea, și-au anunțat prezența și actori din Ungaria. Un al doilea workshop foarte important pentru teatrul nostru, a fost cel cu Teatrul „Masca”, condus de domnul Mihai Mălaimare. Al treilea workshop sub genericul ” Azilul de noapte” a fost cel al lui Aurel Palade. Au avut loc peste 30 de spectacole prezentate. Teatrul municipal „Ariel” a prezentat două premiere. Prima premieră a fost spectacolul „Groparii”, în regia lui Vlad Popescu. Premiera spectacolului „Groparii” a avut loc sâmbătă, 21 iulie, la Sala Zăvoi, cu începere de la ora 21.00. A doua premieră a teatrului a fost spectacolul „Noaptea trece chiar și prin piatră”, în regia lui Horațiu Mihaiu, care s-a desfășurat în data de 25 iulie, ora 21.00, la Sala Ostroveni.
La acest eveniment Teatrul Anton Pann nu a participat. Actorii lui nu au fost trimi și să participe nici măcar la atelierele de lucru unde puteau beneficia de un schimb de experiență extrem de important. Teatrul putea pregăti o premieră. Să zicem că nu s-a dorit acest lucru dar putea să se înscrie în festival măcar cu una din piesele care s-au bucurat de succes când au fost prezentate la alte concursuri. Toți actorii ar fi vrut să apară în fața publicului într-o astfel de ocazie. Directorul și șiefa Liana au decis că nu este cazul și au trimis trupa în concediu. Marea clădire a Teatrului putea fi deschisă pentru acest festival aici având locuri mai mulți spectatori decât în sala din Ostroveni. În fond, clădirea lui Anton Pann este a tuturor vâlcenilor. Dar Liana și Roman au închis și clădirea și s-au făcut că în Vâlcea nu se întâmplă nimic important.
O economie logică
Președintele Ion Cîlea poate propune Consiliului Județean realizarea unei economii importante: desființarea Teatrului. Actorii cei mai buni pot fi preluați de ” Ariel” (care probabil nu va mai avea loc pentru Roman, copii acestuia, Liana și alți acoliți). Clădirea poate fi cedată municipalității care o va putea folosi și pentru alte evenimente nu numai pentru cele artistice. La cât s-ar ridica această economie? Păi, cei din conducerea Consiliului Județean ne pot transmite cât costă anual întreținerea clădirii, plata salariilor celor de la Anton Pann și celelalte cheltuieli făcute numai pentru ca o mână de oportuniști să trăiască bine pe spinarea contribuabilului. Banii pe care CJ îi dădea anual la Anton Pann își vor găsi cu siguranță o ” destinație” care să fie eficientă pentru vâlceni.
 RADU DUMITRESCU