Săptămâna viitoare, joi, 22 mai a.c., vechea adunare eparhială a Arhiepiscopiei Râmnicului este chemată la Mitropolia Craiovei unde Sinodul mitropolitan se va pronunţa asupra a doi preoţi propozabili pentru a ocupa scaunul gol al Arhiepiscopiei Râmnicului, eliberat prin decesul celui care a fost Înaltul Gherasim. Adunarea Arhiepiscopiei vine şi ea la întâlnire cu o propunere şi conform Legiuirilor BOR are loc votul pentru înalta funcţie arhiepiscopală, competiția aprecierilor fiind deschisă. Din cei trei propozabili, va fi ales un singur candidat pentru scaunul arhiepiscopal. Rezultatul votului va fi prezentat Sinodului Patriarhal pentru validare şi ungere în funcţia supusă alegerii democrate. Patriarhul Daniel va participa la întronizarea noului Arhiepiscop al Râmnicului ieşit câştigător, ceremonia desfăşurându-se la Catedrala Arhiepiscopală din Rm. Vâlcea. Acesta este, pe scurt, rezultatul marelui eveniment preoţesc la care vom fi contemporani, întronizare care va pune punct interimatului deţinut de IPS Irineu – Mitropolitul Craiovei.
Arhiepiscop cu susținere roșie
La această dată, în rândul preoţimii vâlcene are loc o campanie electorală făcută de poftitorii scaunului, sprijiniţi de colegi de breaslă și politicieni care, prin susținerea lor, tulbură atmosfera din parohiile ai căror conducători şi enoriaşi nu doresc ca politicul să se amestece în treburile lor interne. Despre candidaţii la funcţia de Arhiepiscop nu se prea ştiu multe, secretomania cuprinzându-i mai pe toţi preoţii vâlceni şi numai despre candidatura unuia se ştie, episcopul-vicar Emilian Lovişteanu. Pentru acesta şi-a început campania deputatul PDL Romeo Rădulescu, susţinerea lui făcându-se până la prezentarea aprecierii sale pentru episcopul vicar Preafericitul Daniel Ciobotea – actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Ceilalţi competitori – cărora încă nu le ştim numele, dar îi bănuim – sunt susţinuţi de gruparea politică Mugur Isărescu – deputat PSD Aurel Vlădoiu, deputat PSD Vasile Bleotu şi scriitor (PSD) Dinu Săraru. Fie şi numai având cunoştinţă de numele şi funcţiile „proptelelor” viitorului arhiepiscop, puteţi trage concluzia cât de aprige vor fi alegerile şi cât de neutră va fi Biserica naţională şi locală în alegerile euro-parlamentare si prezidențiale, sfidând partidele care nu au culoare roşie.
PS Lovișteanu nu stă pe roze
Situaţia episcopului vicar Emilian Lovişteanu nu este prea roză, pornind chiar şi de la susţinerea, reprobabilă, a deputatului portocaliu Romeo Rădulescu. Surse mitropolitane ne-au informat că atât Patriahul Daniel, cât şi Mitropolitul Irineu nu-l vor în funcţie pe acesta, mulţimea celor care şi-au exprimat refuzul de a-l vedea înscăunat, fiind foarte mare. Preoţii vâlceni, dar şi membrii societăţii civile vâlcene, au adresat, deja, un protest, desolidarizându-se de PS Lovișteanu şi cerând să nu fie supus votului de la Craiova, pentru că se va/vor alege cu o ruşine. Contestatarii pleacă de la faptul că episcopul-vicar are numai 5 ani în funcţia de episcop şi pentru a putea candida la intronizarea arhiepiscopală i-ar mai trebui 2 ani. Apoi, PS Lovişteanu i se reproşează dezordinea instaurată în Episcopie după venirea sa la Rm. Vâlcea, coabitarea cu o clică coruptă de pe lângă Palatul Episcopal, umilinţa, batjocora şi exilul unor preoţi nestatornici poftelor sale, determinarea unor preoţi tineri să plece la greco-catolici, pedepsirea şi caterisirea unor preoţi fără motive întemeiate, dar cel mai grav lucru care i se impută este lipsa dialogului şi comunicării cu preoţii şi laicii teritoriali. Chiar în timpul în care se scria acest articol, o scrisoare anonimă, venită la redacţie prin poştă, cu autori anonimi din rândul preoţimii, a completat acuzaţiile aduse candidatului Lovişteanu.
Așa-i, cum te împărtășești PS-ule?
Astfel, i se mai pun în sarcină destabilizarea obştilor din mânăstiri şi pedepsirea unor stareţi fără motive, aducerea în Arhiepiscopie a unor oameni obscuri şi fără valoare, contribuţia morală la îmbolnăvirea şi moartea unor preoţi (PC Păun şi PC Stănciulescu), dar şi scoaterea unor picturi celebre din Biserica Catedrală a lui Tătărăscu. Prin cuvinte grele, pline de obită, autorii scrisorii mai menţionează şi lipsa sa prelungită din Centrul Eparhial fără motive întemeiate (excursii în Ierusalim, Germania sau Franţa) şi, ca urmare, gospodăria din Centrul Eparhial „a ajuns o mizerie şi în paragină”. Dar vişina pe tortul imposturii PS Lovişteanu o reprezintă batjocorirea, umilinţa şi exilul unui preot valoros al Râmnicului printr-un un război mediatic – naţional şi internaţional, desăvârșit prin instalarea în locul preotului umilit, cu ajutorul jandarmilor, a preotului cămătar (dovedit) Ion Predescu, de la Biserica „Cuvioasa Paraschiva”, din Rm. Vâlcea, cu consecinţe incalculabile, în timp. Amintind şi despre starea conflictuală determinată de episcopul-vicar între salariaţii centrului Eparhial şi preoţii din Eparhie, determinând trecerea la alte confesiuni a unor credincioşi. In finalul epistolei, celui vizat i se pune următoarea întrebare: „Cum vă împărtăşiţi Preasfântule Episcop (împotriva canoanelor) când nu sunteţi împăcat cu colegii într-u preoție, nu răspundeţi la salut şi nu vorbiţi cu preoţii şi mirenii care nu vă sunt pe plac?”. (vom reveni)