Ziua de 1 aprilie, cunoscută drept Ziua Păcălelilor sau Ziua Nebunilor (April Fools’ Day), deși nu este o sărbătoare națională, este marcată anual la nivelul întregii lumi. Originea acestei zilei este încă dezbătută. Unele surse o plasează în epoca Franței medievale, unde ziua de 25 martie era Anul Nou, până la reformarea calendarului iulian, în anul 1564. Înaintea de trecerea la calendarul gregorian, festivitățile de Anul Nou erau sărbătorite la 1 aprilie. După schimbarea calendarului, Anul Nou a fost mutat pe 1 ianuarie. Cei care uitau să schimbe data continuau să sărbătorească Anul Nou pe 1 aprilie și erau ridicualizați din această cauză și numiți ”păcăliții de aprilie”.
Istoricii au legat Ziua Păcălelilor de festivaluri de primăvară, precum sărbătoarea medievală a nebunilor, în care un așa-numit Lord al ”stăpânirii greșite” era ales pentru a parodia ritualurile creștine și sărbătoarea Hilaria (în latină, ”veselă”), o sărbătoare marcată în Roma antică la finalul lunii martie de adepţii zeiţei frigiene Cybele și ai lui Attis.
1 aprilie, Ziua Păcălelilor
Festivitățile includeau jocuri, oameni care se deghizau și își păcăleau vecinii. Era în același timp o ocazie pentru oamenii de rând să se deghizeze și să imite nobilimea, fără a suporta consecințe. Însă prima referință certă cu privire la Ziua Păcălelilor vine dintr-un poem comic flamand din 1561 al lui Eduard de Dene, în care un nobil își trimite servitorul încoace și încolo în comisioane enervante și fără rezultat. De aici a venit și denumirea de ”misiune a nebunului”. Ziua Păcălelilor s-a răspândit în Marea Britanie în secolul al XVIII-lea. În Scoția, evenimentul dura două zile și începea cu ”vânătoarea cucului” (cucul fiind un simbol al nebuniei), în care oamenii erau trimiși în misiuni false. Sărbătoarea era urmată de o zi în care se făceau farse pe spatele oamenilor, precum lipirea unei cozi false sau a unor semne pe care era scris mesajul ”Lovește-mă”.
La români, Ziua pacalelilor s-a împământenit abia în secolul al XIX-lea, deşi saşii şi svabii de la noi aveau mai demult o tradiţie ca de 1 aprilie să-şi facă farse şi se păcălească unii pe altii. Românii, hâtri din fire, i-au avut însă pe eroii de poveste Păcală şi Tândală, pe Danilă Prepeleac, Stan Păţitul sau Pepelea, şi au inventat Păcălici, jocul de cărţi care ne-a bucurat copilăria.
Superstiţii legate de păcălelile de 1 aprilie
Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.
Cei care nu tolerează sau nu gustă cu umor farsele vor avea şi ei ghinion.
Se mai spune că, dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei.
Să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat: bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii.
Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care le vor ruina viaţa.
Astăzi este şi Ziua Mondială a Păsărilor.
În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, când era sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi, sau în duminica apropiată, cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsări în timpul iernii. Societatea Ornitologică Română a stimulat profesorii de biologie să reînvie această zi tradiţională a păsărilor şi, din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.
