Numit politic de fosta conducere pesedistă a judeţului, actualul director al Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanul (BJAI) Vâlcea, Remus Grigorescu, şi-a demonstrat incompetenţa şi lipsa de viziune în fruntea instituţiei. Un ultim raport, efectuat pentru anul 2014, al reprezentantului Consiliului Judeţean Vâlcea în Consiliul de Administraţie al BJAI Vâlcea, Mihai Sporiş, arată că Grigorescu are numeroase hibe în administrarea unităţii, iar deficienţele administrative şi financiare de acolo au fost muşamalizate până acum de conducerea judeţului.
Mihai Sporiş vorbeşte în raportul său, ce a fost depus la CJ Vâlcea, în data de 10 ianuarie 2015, despre excursii în străinătate făcute „sub acoperirea financiară a Proiectelor”, despre înlăturarea angajaţilor tineri şi competenţi în dauna unei pensionare, pe care Grigorescu o ţine de „poză” la Bibliotecă, dar şi faptul că planul de management al directorului Remus Grigorescu, postat pe site-ul instituţiei, este o făcătură ordinară, copiată de prin alte documente. Sigur, trebuie să menţionăm că în raport se face vorbire şi despre problemele de la Biblioteca Judeţeană Vâlcea din mandatul trecut, atunci când instituţia era condusă de Sanda Constantinescu, pensionara ţinută în continuare de Grigorescu. Tragic este că toate aceste probleme se pare că sunt muşamalizate de preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea, consilierul PSD Aurelian Cârstea, care încearcă să-l scoată basma curată pe Grigorescu, cu toate ticăloşiile şi abuzurile pe care le face.
În rândurile de mai jos puteţi citi o parte, cea mai importantă, din raportul reprezentantului Consiliului Judeţean Vâlcea în Consiliul de Administraţie al BJAI Vâlcea, Mihai Sporiş, care trebuia discutat în Comisie de Cultură şi, apoi, supus plenului CJ pentru validare sau infirmare. În aceste condiţii, eventualele noastre comentarii sunt de prisos, însă sperăm ca actuala conducere a Consiliului Judeţean Vâlcea să ia atitudine şi să-l demită pe Remus Grigorescu de la Biblioteca Judeţeană, motivul fiind incompetenţa acestuia.
Raport asupra activităţii Bibliotecii Judeţene „ Antim Ivireanul” pentru perioada 10 XII 2013- 31 XII 2014
Către Consiliul Judeţean Vâlcea : Preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, Comisie de Cultură… a Consiliului Judeţean
Spre ştiinţă: Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”
Subsemnatul, Sporiş Mihai, desemnat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 104/28 VII 2011, membru al Consiliului de administraţie al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”- BJAI (din partea Consiliului judeţean) depun, pentru descărcare de sarcini, prezentul raport de activitate (fac precizarea că activitatea este voluntară, asumată din spirit civic şi în echidistanţă faţă de orice partizanat politic posibil – lucru declarat explicit şi în celelalte rapoarte anuale! Exprim poziţia societăţii civile ca membru al mai multor structuri apolitice, precum: Forumul Cultural al Râmnicului, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”- Filiala Vâlcea, Cercul de la Râmnic „România-Grădina Maicii Domnului”).
Rapoartele anuale, precedente, depuse în 2013, în 28 Februarie, pentru 2012 şi în 10 Decembrie, pentru 2013 ( pentru a intra într-o dorită dezbatere publică!) sunt la dispoziţie, pentru o clarificare corectă a problemelor de la BJAI, documente necesare analizei, împreună cu acest raport.
Raportul anului 2013, conţinând orizontul de analiză 2007-2013 (conform cu Strategia aprobată în domeniu a Consiliului Judeţean Vâlcea!) a reprezentat şi un diagnostic al perioadei cu răspunsurile la aşteptările concrete din partea unei instituţii culturale fanion, pentru care eforturile materiale ale judeţului au fost imense (un sediu nou, modern, foarte costisitor!).
Raportul din 2012 ilustra rolul de instrument al BJAI pentru funcţia de coordonare pe care o are, conform legii administraţiei, Consiliul Judeţean, în raport cu Consiliile locale (pentru acest domeniu sensibil care este cultura şi precar, din motive obiective, bugetat!) şi eforturile implementării unui proiect de informatizare a bibliotecilor locale (BIBLIONET), subordonate metodologic bibliotecii centrale din municipiul reşedinţă al judeţului (mereu confundată cu biblioteca judeţeană, când, de fapt aceasta este întreaga reţea publică a tuturor bibliotecilor din întreg judeţul, inclusiv a secţiilor din cartierele Râmnicului!). Concluziile rapoartelor invocate, în bună măsură sunt valabile şi azi inclusiv, din păcate, în ceea ce priveşte problemele ce se cer grabnic rezolvate şi subliniate în rapoarte cu o insistenţă consonantă cu strategia CJ şi cerinţele unui Proiect de dotare generos care oferea, gratis, tehnica de calcul, softurile şi licenţele necesare. Insistenţa şi concluziile, privind slăbiciunile proprii, au devenit supărătoare pentru o parte dintre cei decidenţi şi neînţeleasă de posibilii oameni de bună credinţă, cărora le erau adresate rapoartele… puse la dispoziţie! Aşa se explică faptul că în ultimii doi ani nu am fost invitat la consiliul de administraţie (unul într-un an?!) organizate la finalul anilor. De altfel, nici Comisia de resort a CJ-ului nu m-a invitat în nici un an la dezbaterea raportului în comisie, ori la analiza instituţiei BJAI în CJ, dând semnalul public că nu este interesată de aşa ceva şi despre modul cum este condus, foarte democratic, Judeţul Vâlcea.
Pornind de la constatarea unei lipse de voinţă, anesteziată de faţa frumoasă a unei biblioteci municipale, oarece performante, în 2013 am schimbat maniera de comunicare. Am depus Raportul anului 2013, în avans, spre a provoca o dezbatere publică. Raportul a fost depus la Consiliul Judeţean (2 exemplare, pentru Preşedinte CJ şi pentru Comisia de Cultură…!) un exemplar la BJAI, cu solicitarea să fie postat pentru dezbatere în reţeaua bibliotecilor locale a BIBLIONETULUI, şi un exemplar la Organizaţia judeţeană a PNL (formaţiunea politică din CJ care m-a recomandat acestei mandatări, fiind membru PNL cu atribuţiuni în domeniul cultural!). Pentru difuzarea publică am postat Raportul 2013 pe blogul personal (http://mihaisporis10.blogspot.ro/2013/12/raport-asupra-activităţii-bibliotecii.html ). Am informat direct pe cei doi vicepreşedinţi ai CJ în funcţie, pe domnii Dumitru Persu şi Bogdan Pistol. Ulterior am aflat de la preşedintele comisiei de cultură că raportul a fost bine primit în comisie şi se vor întreprinde măsuri importante.
Faţă de lungul istoric, pozitiv, al evoluţiei instituţiei şi încredinţarea că se vor lua măsurile necesare de îndreptare, anul 2014, unul al cosmetizării, al temporizării, nu a dus schimbările de fond necesare. Cele trei direcţii importante ale unui solicitat plan de acţiune nu au fost luate în considerare:
1. Un nou orizont strategic, cu vizibilitate publică şi plan de punere în aplicare (Strategia 2007-2013 trebuia actualizată! şi/sau aprobată alta, consonantă nevoilor în domeniu, strategiei naţionale etc.!) O strategie sectorială a fost elaborată de Serviciul de Marketing – Dezvoltare, începând din luna aprilie 2014, finalizată în 21 Mai 2014, depusă la conducerea instituţiei (directorului interimar!) în iunie 2014, unde zace în sertar, dar este postată şi ca document ajutător în reţeaua Biblionet. Despre necesitatea unei noi strategii va vorbi directorul instituţiei la întâlnirea cu bibliotecarii din judeţ, abia în 11 Decembrie, 2014. Biblioteca Judeţeană nu are în acest moment o strategie coerentă şi un plan de acţiune validat de Consiliul Judeţean, ceea ce se aplică este viziunea managerială a actualului director al instituţiei, cu care a fost titularizat pe post. (Viziunea managerială este postată în mediul virtual şi poate fi cercetată. Din cercetarea noastră, pentru care sunt mandatat prin HCJ, cu expertiză certificabilă în domeniu, este un adevărat ghiveci din multele adunate, necorelate şi copiate nefericit din alte documente, neevaluate cu expertiză de management şi biblioteconomie- vezi componenţa comisiei investită pentru acest lucru şi calificările decidenţilor! Nu puteau fi asumate aceste lucruri, cu atât mai mult aplicate, după cum au arătat faptele apoi. Vezi doar cum a fost aplicat ROF-ul, ataşat la dosar, pentru grosimea acestuia.) Aplicarea acestei viziuni a fost reconfirmată, în discuţia personală avută cu directorul, în 19 Decembrie 2014;
2. Constatasem lipsa unei viziuni manageriale, care impunea, fără a sugera acest lucru explicit, o schimbare la vârf a concepţiei managementului. În 1 Aprilie 2014 a fost numit ca manager interimar Remus Grigorescu (dintre consilierii judeţeni cu acoperirea majorităţii politice, din care făcea parte…) pentru a se da semnalul unei schimbări necesare, care nu s-a produs!, conform cu solicitarea din RAPORTUL 2013. Am avut o întrevedere de lucru, speram lămuritoare, în 14 Aprilie 2014 în care mi-am oferit sprijinul, făcând trimitere şi la constatările din Raportul 2013, discutând explicit şi despre lucrurile ce nu puteau fi scrise în raport şi care trebuie rezolvate, inclusiv despre un audit economico-financiar pentru care, ca raportor, nu am fost calificat şi nici nu participasem la necesarele Consilii de Administraţie (neorganizate, ori la care deliberat, nu am fost invitat – conform ROF trebuia organizat 1/trimestru!). Prin „Dispoziţia” pe care o dă apoi (Dispozitia 13 din 12 Mai, 2014, vezi anexa) constatăm dorinţa de-a ascunde şi discredita Raportul nostru, (Trecut prin Comisia de cultură… a CJ, la lucrările căreia nu am fost invitat, tocmai ca emitent al raportului, tocmai investit de HCJ ?!!!) trebuia să fie ignorat şi trebuiau să fie puşi la punct subalternii consideraţi ostili. Se poate observa omisiunea, din pseudo consiliul de administraţie propus în Dispoziţia 13, a reprezentantului cu teritoriul şi absenţa totală a vreunui reprezentant din teritoriu, adică pe dos, decât cerinţa de a transforma biblioteca municipală, de acum, în bibliotecă judeţeană. Din analiza noastră această echipă propusă CA este o monocoloră celulă de partid. Este evidentă orientarea managerială, când în sfera relaţiei publice va menţine, ca prim sfătuitor – unul influent şi cu putere de rezistenţă la schimbare – pe fostul director, girantul pasivităţii şi al neregulilor trecutului ce trebuiau acoperite. Girant în continuare al excursiilor, fără finalitate, în exterior, sub acoperirea financiară a Proiectelor (aici se poate remarca şi partea de contribuţie a bugetului Consiliului Judeţean!) din aşa zisa, coordonare, asumată prin semnătură de pe vremea când era director!, lucru considerat tabu pentru crearea unui nou post şi nu trimiterea la pensie, cum ar fi fost cazul şi cum s-a exprimat un consilier judeţean, când se comitea abuzul pentru modificarea organigramei pentru un interes, evident personal, şi apoi numirea pe post, fără concurs, a celei cu performanţe manageriale reliefate în Raportul din 2013 (un audit corect, nu doar al deconturilor cu acte în regulă, dar şi al finalităţii practice al acestor proiecte scoate imediat în evidenţă, nu interesul public, nu paşii către integrarea, prin cultură, în Europa, ci foloasele unui grup restrâns din bibliotecă, dar şi din vecinătate… (informaţile acestea le avem de la personalul nemulţumit din interiorul instituţiei, frustrat şi marginalizat!) Fostul director a fost promovat şef de serviciu, fără descărcarea corectă de sarcini – aici vorbim despre un audit, care să fi lămurit multe lucruri neclare şi care să stopeze tensiunile interne din interiorul instituţiei. Înainte de-a demisiona, fostul director, solicită printr-un memoriu, înfinţarea postului pe care urma să-l ocupe, cu referinţele mincinoase ale preşedintelui CJ (oare nu a fost informat de comisia de specialitate, că Raportul nostru din 2013 nu era favorabil? De responsabilul, din executiv, de sectorul acesta? Nu s-a întrebat de ce lipseşte cel mandatat de HCJ (semnată chiar de el!) să reprezinte CJ-ul la Biblioteca Judeţeană, la aceea dezbatere şi de ce nu a fost invitat?) I-au fost păstrate şi privilegiile fostului director, inducând tuturor din instituţie falsa autoritate, a „directorului” din… spatele celui nou). Concluzia este că schimbarea viziunii şi atitudinii manageriale a fost un praf în ochi, susţinut de la vârful CJ, din păcate!, în dauna democratizării instituţionale şi a unei misiuni de integrare în noua schemă mentală pro-europeană, spre care tinde România. Acest lucru a lărgit, în loc să sudeze, falia dintre centrul judeţean (splendida şi monumentala construcţie municipală cu imagine frumoasă şi în ţară, tocmai prin acţiuni obstrucţionate, sistematic, de cei ce şi le atribuie!) şi reţeaua bibliotecilor locale coordonate, rămase în urmă şi trăind prin câteva frumoase excepţii: Călimăneşti, Drăgăşani, Horezu, Grădiştea, Pietrari, Frânceşti, Ocnele Mari. Rămâne simtomatic faptul că nu se poate realiza un parteneriat instituţional cu Inspectoratul şcolar, cu Primăriile judeţului şi Instituţia Prefectului, pentru aplicarea corectă a Legii Bibliotecilor (L.334/2002) şi a cerinţelor constituţionale, pentru un manager şi cu puterea consilierului judeţean, indemnizat încă o dată pentru coordonare şi având la dispoziţie un instrument, cu rol integrator, ce poate fi eficace;
3. Comunicarea şi relaţionarea publică a instituţiei, intern şi în exteriorul ei, îndreptată către imaginea cu orice preţ este fără efecte deosebite în promovarea misiunii principale a bibliotecii judeţene (din nou facem constatarea că biblioteca judeţeană nu trebuie confundată cu clădirea din municipiu care găzduieşte un foarte eficient centru cultural municipal!) rămâne incorectă şi fără efectele scontate! Imaginea, o modă a vremii, nu rezolvă prin distorsiuni, misiunea integrării prin cultură la valorile lumii de azi. În interior, prin organigramă, prin agenda manifestărilor, prin conţinutul evenimentelor, prin politica de personal, prin prioritizările făcute se transmite semnalul pasivităţii, al cultului lui… ce a mai fost, al unor interese personale, al lipsei voinţei… altora. Inculparea permanentă a sărăciei bugetului (niciodată proasta gestiune financiară!), descurajarea tineretului (dar menţinerea în structură a pensionarilor, cu grevarea fondului de retribuire, sub pretextul unor experienţe iluzorii! Vezi managementul constatat neperformant!) şi întreţinerii unor tensiuni între oameni neconciliate, prin lămurirea cauzelor reale. Imaginea frumoasă a instituţiei – operă a unui Consiliu Judeţean, a Fundaţiei „Casa Cărţii”, a unei reviste care apărea până nu demult, a unor cuceriri în timp, şi a unor oameni providenţiali : Marian Creangă, Petre Petria, Dumitru Lazăr, Marin Bulugea, cărora le adăugăm, în ciuda disconfortului unor manageri trecători şi fără mari contribuţii, pe Dana Rădulescu, Valentin Smedescu, Dragoş Marinoiu, Valentin Șchiopu, Corina Bedreagă, Zenovia Zanfir, alături de mulţi alţi tineri foarte performanţi şi încă insuficient valorificaţi şi stimulaţi – este deturnată către managerul în funcţie, fără ca acesta să fie conştient că pentru a se lăuda cu ceva trebuie să şi facă ceva remarcabil şi să nu-şi caute o salvare personală şi oportunităţi personale, cum s-a întâmplat de ceva vreme. Nu se cunoaşte, în acest sistem informaţional, despre separarea intereselor profesionale ale bibliotecarilor, de cele ale conducerii administrative! Cum se explică, altfel, că la reuniunile Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor din România (ANBR) participă directorul şi nu preşedintele filialei vâlcene, cum s-ar impune? Cum se valorifică experienţa ANBR-ului şi cea a partenerului IREX România, când se constată, încă, o slabă preocupare în întreţinerea şi/sau actualizarea cunoştinţelor bibliotecarilor publici (mai mult autodidacţi!).
Nu insistăm asupra situaţiei de fapt din cadrul BJAI, diagnoza Raportului 2013, este edificatoare, lucrurile rămânân împietrite de multă vreme şi agreate, din păcate, de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, sfătuitorul actualului manager, care nu a întreprins nimic pentru concilierea internă (falia evidenţiată este mai adâncă şi în plină lărgire! ).
Pentru susţinerea acestor concluzii precizăm acţiunile întreprinse şi agenda evenimentelor personale, în legătură directă cu mandatul încredinţat, pentru intervalul vizat de raport.
CONCLUZII GENERALE:
Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” este o instituţie cu managementul politizat, care nu îşi face funcţia pentru care a fost creată:
1. Director impus dintre consilierii judeţeni în funcţie, printr-un simulacru de concurs de proiecte manageriale, fără o perioadă de probă pentru a confirma abilităţile? Cu un contract de management pe 5 ani! În trei trimestre de funcţionare… nu s-a arătat, deosebit faţă de cel demisionat!
2. Nu este clarificată situaţia de incompatibilitate, definită de conflictul de interese între calitatea de consilier judeţean şi aceea de director executiv, într-o instituţie bugetată public. Hotărârea de investire nu a fost atacată de Prefectul, cu aceeaşi provenienţă… politică;
3. Nerespectarea ROF-ului de către conducerea BJAI, a regulamenului de funcţionare a consiliului judeţean (vezi activitatea Comisiei… cu conducere politică şi analizele de funcţionare a instituţilor subordonate Cons. Jud!);
4. Vezi componenţa CA-ului, BJAI şi culoarea lui politică;
Biblioteca judeţeană, cunoaşte o perioadă de stagnare, în ultimii trei ani, pentru adaptarea la cerinţele impuse de integrarea europeană şi de mersul lumii:
1. Concluziile a trei Rapoarte anuale : 2012, 2013,2014;
2. Concursul aplicativ în reţeaua BIBLIONET: „Vâlcea Colţ de Rai”, 3 ediţii, arată acest imobilism;
3. Rezultatele de la anumite proiecte, cu claxon, dar cu excursii, se lasă mai departe aşteptate, ca şi evaluările obiective.
4. Programele de perfecţionare ale bibliotecarilor nu se promovează coespunzător cerinţelor şi nici impunerea aplicării Legii Bibliotecii… în teritoriu;
Evaluarea performanţelor Bibliotecii Judeţene, nu se face prin indicatori măsurabili, prin proceduri clare, fără interpretări propagandistice şi emoţionale. În statisticile existente care măsoară frecventarea publică şi permit comparaţia cu alte biblioteci reşedinţă de judeţ, respectiv Biblioteci Judeţene, raportat la nr. de locuitori, suntem creditaţi cu rezultate submediocre:
1. Din populaţia municipiului Rm. Vâlcea doar 5% din populaţie (aici se numără persoana şi nu câte apariţii a avut în bibliotecă,( de exemplu eu, care am fost de peste 50 de ori, mă voi înregistra o singură dată ca persoană!), faţă de o medie naţională de peste 15-20%;
2. Din populaţia judeţului nostru, doar 1%, frecventează biblioteca publică, faţă de o medie naţională de 12,5%;
3. Referinţa europeană, cu exemplul Finlandei, ca sistem performant al bibliotecii publice, este de aproape cinci ori mai ridicată de, cca 55-65%;
4. Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, în care s-a investit material, trebuie să-şi propună un set de indicatori şi obiective măsurabile, pentru coordonarea uşoară şi fără justificări, ori raportări penibile.
Biblioteca Judeţeană trebuie susţinută în promovarea tineretului şi a dezvoltării serviciilor de informatizare şi nu obstrucţionată. Acest domeniu este prioritar pentru recuperarea rămânerii în urmă:
1. S-a luat un post vacant de la IT, s-a transferat prin modificarea organigramei, printr-un abuz, unde a fost rezolvată o persoană, nu o activitate (într-o organigramă, cu relaţii cu publicul (?!) mai apare şi în altă parte PR… adică tot asta, dar ascuns în spatele acronimelor! Mulţi văd, dar puţini „Directori Generali” din executiv observă, atunci când referinţele vin de… sus!);
2. S-a înfinţat un post gras plătit, pentru un pensionar, din afara biblioteconomiei, cu adresă, pentru a beneficia şi de remunerarea din …proiecte. Postul, provenind dintr-o vacantare, a luat posibilitatea vreunui tănăr (într-un şedinţă a CJ se vorbea de Ionuţ Budişteanu!) de-a fi angajat şi s-a preferat o persoană supraîncărcată în remunerări şi fără abilităţi informatice. Hotărârea a încărcat artificial cheltuiala bugetului, fără să aducă nimic în plus;
Reprezentarea Consiliului Judeţean, mandatată prin HCJ este văzută ca un lucru formal în Consiliul de Administraţie al Bibliotecii şi nu se ţine cont de rapoartele emise. Propunem aici câteva amendamente la regulamente:
1.Obligativitatea participării la CA-urile, sub sancţiunea anulării hotărârilor care se iau, dacă reprezentantul CJ lipseşte (în 3 ani, conform ROF trebuiau să se organizeze 12 sedinţe, şi nu am fost invitat decât la prima…!);
2.Obligativitatea participării reprezentantului în CA-uri, al CJ, la susţinerea în comisii a Rapoartelor sale, şi a altor probleme în legătură cu instituţia în care a fost desemnat reprezentant. Invitaţia de participarea la Ședinţele CJ, în care se analizează Instituţia, să fie regulă asumată de secretarii de comisii, şi de Secretarul General al Judeţului pentru CJ – nu toţi reprezentanţii desemnaţi au calitatea de consilier judeţean;
3. Modul actual de lucru, deşi reglementat, fără un control ferm al aplicării hotărârilor şi regulamentelor, fără dezbatere transparentă, fără evaluare corectă, poate genera stări de lucru necorespunzătoare, departe de aşteptările publice în numele cărora există instituţile publice.
Solicit ca acest document să devină public şi în urma analizei lui să mi se confirme/ ori să mi se retragă calitatea mandatată, prin hotărârea dumneavoastră.
Vă asigur de respectul şi consideraţia mea, Mihai Sporiş/10 Ianuarie 2014.