Chiar dacă autorităţile române au făcut exces de zel şi au luat măsuri fără precedent pentru evitarea violenţelor, acestea au avut oricum loc şi înainte şi în timpul meciului şi după. Atmosfera de război dinaintea meciului a fost tranferată şi pe stadion, unde pe toată durata primei reprize s-au aruncat petarde şi fumigene din 5 în 5 minute. Suporterii unguri au tot incercat să se ia la bătaie cu suporterii români şi invers, apoi suporterii români s-au luat la bătaie între ei, au intrat în joc şi jandarmii, apoi şi agenţii BGS.
A fost pur şi simplu haos şi sălbăticie. În momentul evacuării unei părţi a Peluzei Nord, forţele de ordine au dat ca-n animale, fără discriminare: ultraşi, bătrâni, copii, femei, la grămadă. O persoană a fost scoasă pe targă.
Un suporter, venit de la Cluj Napoca ca să susţină echipa României la Bucureşti, bolnav de inimă, a fost bătut crunt de angajaţii BGS, chiar sub ochii fiicei sale de 14 ani: „Am venit de la Cluj cu fiica mea de 14 ani să văd un meci de fotbal, să văd o echipă de români. Am stat liniştit la meci. Când au izbucnit acele incidente, cei de la BGS ne-au bătut la rând. Au bătut copii, femei, bătrâni, n-au ţinut cont de nimic. Au dat cu spray lacrimogen şi au intrat peste noi. Eu am căzut şi m-au lovit cu bestialitate sub ochii fiicei mele, mi-au spart capul. Eu sunt bolnav de inimă, eu am plătit bilet la meci să văd un spectacol. Am stat liniştit, n-am provocat incidente. Eu mi-am văzut de treabă, n-am venit la meci să fac scandal. Când am fost la ambulanţă, n-au vrut să mă coasă. Mi-au aplicat un bandaj şi mi-au dat drumul. Acum, trebuie să ajung la spital, că am nevoie de cel puţin 7 copci”.