În condițiile în care pe masa Parlamentului va ajunge un proiect de lege privind stagiul militar voluntar, iar președintele Klaus Iohannis a vorbit despre nevoia de noi recruți, apare întrebarea: Cine ar fi primii înrolați în Armată dacă se dă mobilizarea generală în România? Cine face parte din „rezerva generală” a țării?
„Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român”
De mai bine de doi ani, Europa este martorul unui război ce a schimbat nu doar prezentul oamenilor, dar și viziunea asupra viitorului.
În condițiile în care semnalele trimise din Rusia indică faptul că atacurile s-ar putea extinde, vizând și alte state, unele chiar membre NATO, se vorbește tot mai mult despre capacitatea fiecărei țări de a se apăra.
Recent, în contextul în care pe masa Parlamentului va ajunge un proiect de lege privind stagiul militar voluntar, președintele Klaus Iohannis a punctat că este nevoie de noi recruți în Armată și că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar.
„Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. (…)
În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului „ROMÂNIA – NATO, 20 de ani”, desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional.
Ce s-ar întâmpla în cazul în care s-ar da mobilizarea generală în România
Dar ce s-ar întâmpla în cazul în care s-ar da mobilizarea generală în România? În prezent, în structurile Armatei ar fi în jur de 80.000 de militari, însă, pe lângă trupele active, țara trebuie să dispună și de o rezervă militară care să poată fi mobilizată rapid în stare de asediu sau de război.
Această rezervă este formată din rezerva operațională și rezerva generală.
Cine ar fi primii trimiși la război
Primii trimiși la război, la o mobilizare generală, sunt cei din rezerva operațională, ce cuprinde „rezerviştii din planurile de mobilizare ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi este formată din: rezervişti voluntari care consimt, pe bază de contract, să încadreze funcţii în statele de război ale unităţilor; rezerviştii care au îndeplinit serviciul militar activ în ultimii cinci ani”.
Potrivit Legii 446/2006 cu privire la Serviciul militar în rezervă, rezerva generală, în schimb, este formată din „ cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care nu fac parte din rezerva operaţională şi pot fi încorporaţi, concentraţi, respectiv mobilizaţi, pentru instrucţie şi completarea forţelor destinate apărării pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război”.
Românii „apți” să lupte în linia întâi
Este vorba despre bărbații români cu vârste cuprinse între 20 și 55 de ani. Cu alte cuvinte, „grupa de vârstă” care, din punct de vedere fizic este cea mai „aptă” să lupte, la nevoie, în linia întâi.
„Totalul populației masculine cuprinse între 20-55 de ani, asta reprezintă rezerva generală. E grupul mare de referință”, a explicat analistul militar Claudiu Degeratu.
Potrivit legii, „la declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar”.
Conform legii, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani nu pot fi mobilizați din oficiu, însă, „la cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani”.
