Pentru că s-a încăpăţânat să pretindă medicamente compensate, cetăţeanul Prepeleac Vasile din Drăgăşani a avut parte de cea mai cumplită experienţă din viaţa lui. Dar să-l lăsăm să povestească:
”Am fost luat pe sus şi internat la Secţia Terapie Extensivă a Spitalului din Rm. Vâlcea. De la bun început m-au pus să semnez o hârtie prin care eram de acord să donez spitalului toate organele care mai puteau fi folosite şi pentru că scrisul era foarte mic, nu mai sunt sigur dacă după moartea mea, sau aşa, în general. Stăteam câte trei în pat şi, spre ghinionul meu, am nimerit cu doi luptători de sumo.
În fiecare dimineaţă, o auzeam pe asistentă întrebând pe hol dacă n-a murit ăla care vrea medicamente compensate, că are şi ea nevoie de un rinichi, că are o obligaţie la o mătuşă. De mâncat, mancâm doar ce le mai rămânea celor doi luptători de sumo, adică nimic.
Am trăit aproape o lună numai cu clisme. Într-o după-amiază ne-a vizitat o delegaţie PNL, dar, când au văzut că prin spital nu e nimic de furat, ăia au plecat rapid. Nu mi-au dispărut decât şosetele şi un aparat de radio cu tranzistori. În cele din urmă, când am zis că mă lipsesc de medicamente compensate, mi-au dat drumul!”.