– nebunia de la PDL pare a fi dat în paranoia. Președintele de partid “ Emil Boc este criticat în spațiul public, chiar din interiorul organizației pe care o conduce – pentru toată suflarea vâlceană a devenit tot mai clar că prefectul pedelist Bebe Ungureanu are o imagine publică tot mai proastă, lucru care se răsfrânge și asupra organizației PDL – inginerul Ilie Amuzan s-a chinuit mult pentru a se ajunge în stadiul final al Complexului expozițional SEACA, aflat în pragul oficializării lui – vineri seara, la Hotelul Sofianu, din municipiul Rm. Vâlcea, ministrul în relația cu Parlamentul, Valentin Adrian Iliescu, și-a serbat ziua de naștere, invitându-i mai pe toți politicienii vâlceni cunoscuți, cu preponderență, pe cei din PDL, cu primarii lor cu tot
– Nebunia de la PDL pare a fi dat în paranoia. Președintele de partid “ Emil Boc este criticat în spațiul public, chiar din interiorul organizației pe care o conduce, alimentându-se, astfel, gurile nesătule ale lui Che Guralivos “ Ponta și Crin “ Fidelul lui Patriciu, măcănitorii de serviciu ai unei Opoziții de scandalagii. De curând, cea Udă și Rea, mai marea blondă peste neuronii bărbaților de partid, l-a propus pe primarul Aradului, Gheorghe Falcă, pentru funcția de lider național și asta nu pentru că ar fi finul lui Traian Băsescu, ci pentru că, din câte șitie ea, domnul Falcă are mari șianse, să candideze la președinția partidului , contra-candidându-l pe Adrian Videanu. Îi mulțumesc pentru încredere (doamnei Elena Umeda “ n.r.), aștept instituționalizarea datei alegerilor și a procesului de alegeri interne la nivel național, iar atunci vom avea discuțiile oficiale , a explicat primarul Aradului. Modest, omul, nu? Dar ¦ altă dandana. Falcă, ăla susținut de madam Udrea, e un infractor de drept comun, trimis în judecată. O să ziceți, da, dar nu e condamnat definitiv… Sigur că da, dar un dosar de trimitere în judecată nu se face din aer. Sigur că există acolo niște probe, ceva… Asta ne aduce aminte de Decebal Traian Remeș – Caltaboș. Pe vremea țărăniștilor și a liberalilor, era un mare mafiot în industria alcoolului de contrabandă, la nivel de cisterne CFR. Cu ani în urmă, la sfârșitul unei săptămâni, vineri, să zicem, a fost invitat la Procuratura Baia Mare și i s-au făcut cunoscute învinuirile dintr-un dosar, în prezența avocatului, cu propunere de arestare preventivă. Până la urmă a fost lăsat să plece acasă, cu promisiunea fermă că luni, săptămâna următoare, din proprie inițiativă, se prezintă la ușa arestului. Să se ducă omul acasă, ca să- și rezolve problemele. Sâmbătă, a stat toată ziua pe telefon. Sâmbătă seara, a luat trenul de București și duminică a fost numit ministru… Omul a promis că va cotiza 1 milion $ celui ce-l scoate din rahat, dar s-a ținut, parțial, de cuvânt. Iar când a uitat să cotizeze i s-a aranjat chestia cu Caltabo și și Palinca, ca un avertisment. Și este liber. La fel și arădeanul, pentru a nu fi arestat. Falcă a omis, însă, un lucru: că trebuie să se dea la fund. Datorită procesului de corupție ar trebui să stea cuminte. Cum poți să conduci un partid dacă te afli în provincie? Păi simplu, nu-l conduci ¦ că doar nașul Băsescu e la București și are el grijă de partid. Cum poți să conduci un partid când ești judecat pentru corupție? Păi, poți, că doar partidul e la putere și se rezolvă procesul, dacă vrea cine vrea …
– De la una din cititoarele noastre, care ne-a spus că se va duce la înmormântarea lui Adrian Păunescu, am primit textul de mai jos și, pentru că este o relatare pe viu , am considerat că merită să vă facem părta și la prezentarea unui fragment de istorie contemporană, așa cum nu se va mai putea descrie vreodată:
„În mersul meu de astăzi, mi-am schimbat itinerariul și, în loc să dau ocol Casei Poporului, am luat-o către cimitir. Primul semn de cât de mare era evenimentul de la cimitirul Belu, mi l-a dat faptul că, nu departe de la antecamera locului cu verdeață , erau parcate autocare, vreo trei la număr, pe care scria Regimentul 30 Garda – Mihai Viteazul . Și mi-am zis: te pomenești că îl înmormântează cu onoruri militare. Și așa a fost. ( ¦) Merg mai departe și intru pe cea mai apropiată poartă a cimitirului care îmi iese în cale, departe însă de Aleea scriitorilor. Numai că a fost bine, pentru că am nimerit unde trebuia. În față, la capelă sau biserică – ce o fi fost aia, era montată scena pentru ultimul spectacol – i-am zis eu. O scenă mare, ca pentru spectacole, plină de coroane, microfoane instalate etc. O mare de oameni eleganți și în negru era peste tot. Eu, care pornisem la plimbare, având avantajul de a fi în blugi și adida și, m-am putut strecura, trecând peste gărdulețe, bănci și alte obstacole, ca să ajung destul de aproape de scena de care vorbeam, chiar în spatele gărzii. Pe partea stângă, aliniați, băieții frumo și de la Gardă, iar pe partea dreaptă personalități ale României de astăzi și mai ales din Republica Moldova. Tot în dreapta, undeva sus, pe un monument funerar foarte înalt, un individ, amărât, slab și cu barba mare, a plâns tot timpul. Era înfășurat în drapelul Republicii Moldova. Dintre personalitățile prezente l-am văzut pe Ponta, pe Adrian Năstase, Vozganian, Androneasca ¦ Or mai fi fost și alții dar eu pe aceștia i-am văzut. La un moment dat, lumea a început să aplaude. Îmi pregăteam telefonul, să fac poze, crezând că vine mortul . Însă lumea aplauda apariția lui Vadim Tudor. Pe parcurs, mi-am dat seama că, de și nu se agită foarte mult, show-ul era condus de către Marius Tucă. Apare, în sfârșit și dricu ™. Sicriul este depus pe scena unde, înainte de venirea lui, au fost trimi și, vreo 4 băieți din gardă. La apariție gărzii, se comandă pregătirea solemnă și mortului i se dă onorul! Lumea aplauda frenetic și aducea aprecieri celor care au pregătit chestia asta cu garda, spunând că, de fapt, așa era drept și i se cuvenea ceremonia onorului la demnitar. Anormal, mi s-a părut și faptul că familia nu plângea. Băiatul lui avea un steguleț tricolor pus în buzunar și privea, tâmp, aiurea. Și apropos de ce spuneați despre răposat, că a fost ateu: l-au prohodit 7 popi și unul care părea ceva mai mult decât un simplu popă, că avea un fel de baston (iertați-mi ignoranța în materie de ierarhie preoțească și bastoane). Preoții au făcut slujba cuvenită și, în final, a cântat Axinte de la Vacanța mare un fel de cântec bisericesc. Din această fază, a început adevăratul show. A urcat pe scenă, la microfon, un domn despre care am înțeles că era membru al Academiei de Științe a Republicii Moldova, care a făcut lumea să plângă și să aplaude frenetic, atunci când a spus că Adrian Păunescu este membru al Academiei din RM și că Academia Română nu i-a dat această onoare. Apoi a vorbit Vozganian, cineva din Serbia, un istoric român și deliciul, vi șina de pe tort, a fost Vadim Tudor care a făcut să se înțeleagă că, de fapt, Păunescu a fost sărac și a murit sărac, a ctitorit biserici și a făcut numai acte de binefacere, că este model în felul cum și-a educat copiii. Apoi, a făcut o mărturisire din care a reie șit că a fost hărțuit de regimul comunist doar pentru faptul că, la un spectacol, i-ar fi spus lui Nicușor Ceaușescu: Ce ar fi, dacă toată marea asta de oameni care a venit la Cenaclu s-ar duce la Comitetul Central și l-ar da jos pe Ceaușescu? O fi adevărat, nu o fi, dar a avut curajul să o spună public. În fine, nici nu mai am răbdare să povestesc toată nebunia ce a fost acolo, că pe unii ne pufnea râsul, iar pe alții plânsul. Concluzia celor din jur a fost că Vadim are dreptate și că e adevărat proverbul ce spune că omul beat, cel nebun și copiii spun adevărul. Am lăsat muzica militară, garda și puhoiul de oameni, să îl ducă la groapă pe fostul cântăreț din două regimuri și am plecat de acolo fără să aflu de fapt cine a fost, într-adevăr, Păunescu.
– Pentru toată suflarea vâlceană a devenit tot mai clar că prefectul pedelist Bebe Ungureanu are o imagine publică tot mai proastă, lucru care se răsfrânge și asupra organizației PDL, percepută ca existând scriptic pe e șichierul politic național, dar lipsind, cu desăvâr șire, în fapt. Toți cei care-l șitiu pe Bebe Sexologul ajuns prefect se întreabă cum de se poate spune de PDL că este un partid totalitar, când îl văd pe prefect “ ce trebuie să fie apolitic “ cum face campanie deșănțată unui portocaliu (mort și îngropat politic “ l-am numit aici pe Romulus Bulacu) și cum de organele statului s-au făcut preș picioarelor sale, din moment ce o toană a acestuia îi trimite în hoarde de 5-7 reprezentanți coercitivi ai instituțiilor din subordinea guvernului ca să-i desăvârșească răzbunarea pe adversarii lui personali, ce-i încurcă afacerile. Ar trebui ca slugarnicii conducători ai instituțiilor statului, care se subordonează prefectului Bebe – necondiționat și împotriva legii, să se gândească la faptul că se va modifica schimbarea și  guvernarea și vor trebui să dea socoteală pentru abuzurile comise. Prefectul, cu poftele făcute și cărțile măsluite, se va spăla pe mâini, dezicându-se de ei. Toate se plătesc, până la urmă, domnilor!
– În sfârșit, visul primarului Călimăneștiului se va împlini. Inginerul Ilie Amuzan s-a chinuit mult pentru a se ajunge în stadiul final al Complexului expozițional SEACA, aflat în pragul oficializării lui. Și, ca orice instituție funcțională, complexul va trebui să aibă un conducător. Acesta a fost, deja, nominalizat, în persoana lui Horațiu Comănescu – fiul fostului lider al PSD și fost prefect de Vâlcea, Iulian Comănescu.
– Vineri seara, la Hotelul Sofianu, din municipiul Rm. Vâlcea, ministrul în relația cu Parlamentul, Valentin Adrian Iliescu, și-a serbat ziua de naștere, invitându-i mai pe toți politicienii vâlceni cunoscuți, cu preponderență, pe cei din PDL, cu primarii lor cu tot. Dând curs invitației sale, am fost și noi prezenți la eveniment, anticipând că ne vom putea distra pe cinste, antrenul și organizarea, fără cusur, făcute de gazda Sofianu, îmbiindu-ne la o destindere mai mult decât necesară. Dar nu a fost să fie așa, pentru că, nu-i așa, în orice colectivitate, educația, cultura și bunul simț, sunt doar de fațadă, la unii din oamenii publici. Unul dintre aceștia este și primarul de Drăgășani, Cristian Nedelcu. El a făcut obiectul unui subiect critic în paginile ziarului nostru, fapt ce l-a deranjat nespus și, fără să apeleze la instrumentul democratic „drept la replică , a trecut la represalii, acționându-ne în judecată. De și nu ne aflam decât de vreo 10 minute printre invitații la ceremonia de protocol, primarul Nedelcu, atunci venit și el în sala restaurantului, a pus ochii geană pe noi și, cu o mină furioasă, repezindu-se, ne-a întins mâna, întrebându-ne: „Nu ați primit citația? . Nu tu bună seara, nu tu respectul pentru superiori sau pentru persoane mai în vârstă, nu tu ¦ nimic civilizat iar gestul mitocănesc de întinderea mâinii s-a produs. „Care citație, despre ce citație vorbiți, domnule primar? “ a fost replica noastră, care, chiar, nu șitiam ( și nici acum nu șitim!) ce l-a deranjat. Victorios în fața consoartei sale și cu mulțumirea omului complexat care și-a „tușat angoasa, primarul a plecat arătându-ne un spate ce, poate, i-ar fi impresionat pe spahi, dar nu pe bărbații adevărați. Iar continuarea destinderii noastre, reciproce, va fi la Judecătorie ¦
– Pataliputra