– Război rece între liderii USL la Vâlcea – O propunere… pentru a vedea dacă morții sunt consecvenți și, vor vota sau nu, pentru Traian Băsescu, după ce s-au abținut în favoarea acestuia – Ursul și iepurașul făceau caca în pădure  – Noul șief al Poliției Vâlcea, chestorul Ioan Lucian Muntean, pare să fi uitat că este doar în trecere prin județul Vâlcea, el integrându- și fără jenă șioferul personal, un anume Mihălțan, în structura IPJ Vâlcea – Căcărău tot mai penibil și întrebăm: cât mai suportăm acest drogat (ideologic, desigur)? – A fost odată un țăran sărac și cinstit. În sătucul său natal, izolat de lume, se zvonise că undeva departe, peste nouă mări și nouă țări, s-ar fi aflat o baroneasă înstărită, cu dărnicie fără seamăn, care s-ar fi numit Uniunea Europeană –
– Război rece între liderii USL la Vâlcea. De mai bine de trei luni de zile, pesedistul Ion Cîlea refuză categoric să se așeze la masa tratativelor cu liberalul Cristian Buican pentru a- și relua negocierile pentru funcțiile de la deconcentrate. Din câte se pare, câteva numiri ale liberalilor fără să-l consulte i-au pus capac președintelui social-democraților vâlceni, el încetând din acel moment orice fel de colaborare cu Buican. Mai mult decât atât, chiar și la Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, cei doi nu s-au pus de acord nicio clipă, cele două tabere, pesedistă și liberală, mergând pe propriul drum și organizând separat scrutinul în localitățile unde au primari.
Problema este că atât pesediștii, cât și liberalii s-au săturat să mai aștepte schimbările la instituțiile deconcentrate și fac presiuni din ce în ce mai mari asupra celor doi lideri ai USL Vâlcea. Din câte se pare, ei le-au dat termen mai marilor lor șiefi ca până la sfârșitul lunii august să încheie negocierile și să înceapă punerea pe funcții a useliștilor.
– O propunere… pentru a vedea dacă morții sunt consecvenți, și vor vota sau nu, pentru Traian Băsescu, după ce s-au abținut în favoarea acestuia. Dat fiind că, pe de o parte, președintele suspendat și președintele PD-L susțin că au fost sprijiniți de majoritatea electoratului prin neprezentare, iar pe de altă parte USL susține că referendumul a fost valabil, în condițiile prezentării la vot a 46 %Â din populație, propunem o soluție, în vederea clarificării definitive a acestei situații. Un nou referendum la care domnii Băsescu și Blaga să ceară prezența la vot a întregii populații, iar USL să ceară simpatizanților să nu vină la vot. C-așa-i echitabil!
– Ursul și iepurașul făceau caca în pădure. Ursul îi zice iepurașului: Iepurașule, pe tine te deranjează când ți se lipește caca de blăniță? Iepurașul: Nu ursule. Atunci ursul l-a luat pe iepuraș și s-a șiters cu el la fund… Hi, hi, hi! A fost bun și Marga la ceva. Gata, pe Marga l-au aruncat la gunoi. E cel mai tăvălit, până acum. Extrapolând, speculăm că Nașu ™ Voiculescu e mai supărat pe PNL decât pe PSD. La o adică, PSD-ul e suficient de mare cât să meargă pe picioarele proprii și nu poate să o ardă în poziții de forță cu ei.
– Noul șief al Poliției Vâlcea, chestorul Ioan Lucian Muntean, pare să fi uitat că este doar în trecere prin județul Vâlcea, el integrându- și fără jenă șioferul personal, un anume Mihălțan, în structura IPJ Vâlcea. Și ca să fie treaba treabă, chestorul i-a găsit și un post destul de bun la Serviciul de Investigații Criminale, acolo unde Vâlcea are profesioniști adevărați, dar care sunt dați la o parte pentru un simplu șiofer. Mai mult decât atât, din câte se pare, chestorul Muntean face presiuni mari în cadrul Serviciului, el dorind să-i forțeze mâna unui lucrător de acolo pentru ca acesta să-i cedeze funcția șioferului privilegiat. Din câte se pare, chestorul Muntean a urmat exemplul fostului șief al Poliției Vâlcea, acesta din urmă fiind acuzat în nenumărate rânduri că- și promovează oamenii în funcții pe criterii de prietenie.
– Căcărău tot mai penibil și întrebăm: cât mai suportăm acest drogat (ideologic, desigur)? Transformând pupitrul de la Cotroceni în tribuna Antenei 3, Crin Antonescu a reproșat Guvernului Ponta că dă dovadă de timiditate și este ezitant, spre deosebire de Traian Băsescu care e din ce în ce mai plin de tupeu și încearcă să intimideze instituțiile statului. Încă o dată, individul a arătat cât este de penibil și, din cauza fuduliei crase, nu- și dă seama cât e de nepregătit pentru o funcție așa de mare. S-a făcut de râs și ne-a făcut de râs în fața oficialilor FMI. Străduința lui de a arăta că este mai bun ca Băsescu, nu face decât să scoată în evidență nepriceperea sa. Discursul Paiaței a fost de proastă factură, în fața omologilor lui, iar semnalele date ca președinte interimar au arătat că, tot așa este condusă și România, adică: amatoristic și, mai degrabă în bătaie de joc. Astăzi, asistăm la un dezastru economic, iar FMI așa ceva nu tolerează. Joaca de-a politica a lui Ponta și Crin ne-a ruinat, afectându-ne direct pe noi. Din punct de vedere economic, dar și în fața Europei “ occidentalii catalogându-ne ca o țară instabilă și cu puternice accente din trecutul comunist.
– A fost odată un țăran sărac și cinstit. În sătucul său natal, izolat de lume, se zvonise că undeva departe, peste nouă mări și nouă țări, s-ar fi aflat o baroneasă înstărită, cu dărnicie fără seamăn, care s-ar fi numit Uniunea Europeană. Și zvonul nu era numai zvon, căci văzuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, fălindu-se cu darurile acesteia. Într-o bună zi și-a luat toiagul și a purces la drum. A bătut la poarta palatului și i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit să șiadă și, fiindcă era peste măsură de ostenit, l-a îmbiat cu Coca-Cola și gumă de mestecat. Å¢ăranul a gustat cu măsură din bucate și, nerăbdător, și-a spus păsul: Mărită Doamnă Uniune, am auzit că faci daruri celor nevoia și. Eu am acasă pământ bun, ape limpezi, am și păduri. Iarna însă-i cam lungă la mine în ținut, aproape patru-cinci luni pe an. Ca să lucrez bine aș avea nevoie de o pereche de încălțări. Sunt desculț și mi-e frig. Doar atât îți cer . Doamna Uniune Europeană l-a măsurat din cap până în picioare și a rămas cu privirea pironită la degetele acestuia, vineții, înfrigurate, bătătorite și prăfuite de drum. Apoi a glăsuit: Omule, ești desculț și eu te înțeleg… Dar, tot ce-ți pot oferi este o bască. Una nouă și de calitate europeană – Armani. Å¢ine de frig, de ploaie. Omul a luat basca, a oftat dezamăgit, a mulțumit și a făcut calea-ntoarsă zicând: Totu și e doamnă bună. Putea să nu-mi dea nimic . A trecut iarna și din gerurile sale cumplite, omul a ie șit destul de bine, doar cu un deget degerat. Apoi vara a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunându-i păsul vechi: Sunt desculț. O pereche de încălțări mi-ar prinde tare bine . Doamna l-a privit cu înțelegere, l-a ospătat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o bască nouă-nouță. Dacă-i degeaba, merită s-o iau își spune la întoarcere țăranul cel sărac. Iarna a trecut cu chiu cu vai și în afara altui deget de la picior, degerat și amputat de doctor, omul n-a avut de suferit. A urmat primăvara, vara iar toamna țăranul și-a amintit de Doamna cea darnică, pornind iar spre ea, să- și încerce norocul. Dinaintea acesteia și-a băut cu poftă paharul de Coca-Cola, ba a mai și cerut unul, căci începuse să-i placă, dar de întors s-a întors tot cu o bască. Totu și nu s-a dat bătut. An după an a străbătut calea plin de speranță, primind cu politețe șitiutul dar. Până într-o iarnă, când zăpezile și gerurile au fost mai amarnice ca niciodată, picioarele i-au degerat și doctorul a trebuit să i le amputeze. Purtat pe brațe de vecini, omul a bătut la poarta Doamnei Uniune care, iute, și-a dat seama de trebuințe, făcându-i cadou un cărucior de invalid, cu rotile, nou și strălucitor, având douăzeci și una de viteze și telecomandă. Omul a mulțumit și întorcându-se în satul său cu ma șinăria cea arătoasă a stârnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: într-o noapte a fost călcat de hoți. Aceștia nu găsiseră mare lucru, dar plecaseră acasă cu saci întregi de băști. Oameni cu frica de Dumnezeu îi lăsaseră, totu și, căruciorul. În prag de iarnă, țăranul s-a pomenit astfel fără nicio bască. Așezat comod în căruciorul său silențios, a pornit iar cale de nouă munți și nouă țări, s-a înfățișat Doamnei Uniune și i-a spus: Mărită Doamnă, m-au călcat hoții și acum, la căderea zăpezii, sunt cu capul descoperit. Fii bună și dă-mi o bască, fiindcă șitiu că ai și poți . Doamna l-a măsurat din cap până la brâu (acolo unde începea căruțul) și gânditoare i-a spus: Bade dragă, eu te înțeleg. Dar, tot ce-ți pot dărui acum este o pereche de încălțări. Apropo, așa cum te văd, cred că nu poți munci. Nu-mi vinzi mie pământul dumitale? Cu banii primiți ai putea să-ți cumperi cea mai bună bască! .
– Pataliputra