denunțătorul este și el cercetat pentru complicitate la luare de mită
MITĂ. Săptămâna trecută, Ristea Cristache și-a sărbătorit împlinirea vârstei de 61 de ani, dar la petrecere, pe lângă șieful ANOFM, Silviu Bian, i-a ” invitat” și pe procurorii anticorupție. Ristea Cristache este și conferențiar la filiala Râmnicu Vâlcea a Universității ” Spiru Haret”, iar în 2010 a câștigat 79.000 de lei, conform declarației de avere. Acesta este și fostul socru al Anei Ristea, cea care este susținută de Alianța Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor „T.A.T.A. în încercarea forțată și nejustificată de a- și recupera fiica predată în urmă cu mai mulți ani cu proces verbal.
Șeful ANOFM, Silviu Bian, a fost ridicat de procurorii anti-corupție, sâmbătă 15 octombrie a.c.. Flagrantul orchestrat de procurorii DNA a avut loc la Râșnov, acolo unde Bian a mers la ziua de naștere a directorului Centrului, Cristache Ristea, cel care de altfel, l-a și denunțat. Cristache Ristea este directorul Centrului Național de Formare Profesională a Personalului Propriu (CNFPPP) al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munca (ANOFM). El conduce Centrul din 2008, de la inaugurare. Centrul a fost rînființat printr-un proiect PHARE, în parteneriat cu Guvernul italian, cu investiție de două milioane de euro. Ristea Cristache are 61 de ani și a fost promovat în fruntea CNFPPP de la Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților din Râmnicu Vâlcea. Cristache Ristea nu a vrut să dialogheze cu presa, spunând doar că ” în acest caz există o anchetă în derulare, iar presa ar trebui să se adreseze procurorilor” . Cine e denunțătorul Cristache Ristea? Cristache Ristea (61 de ani) șieful CNFPPP Râșnov a fost promovat în fruntea CNFPPP de la Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților din Râmnicu Vâlcea. A absolvit Facultatea de Științe Economice, secția Economia Industriei, la Universitatea A.I. Cuza din Ia și. Din 1973, după terminarea facultății, a lucrat ca economist la DMPS Vâlcea , prin repartiție guvernamentală. După 1990, a fost expert principal la Biroul Internațional al Muncii, responsabil Misson ROM 92. A ocupat și funcția de director la OFMS, Direcția de Forță de Muncă, AJOFP și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. În 2001 a devenit directorul fondator al Centrului de Calificare și Recalificare a Șomerilor Vâlcea. Tot în 2001, a obținut titlul de doctor. A publicat mai multe cărți de specialitate. Este și cadru didactic asociat la Universitatea Spiru Haret din Râmnicu Vâlcea. Potrivit declarației de avere a avut în 2010 venituri de 116.000 lei, proveniți din salariul de director executiv la CNFPPP și de la catedra Universității. Deține două autoturisme, o casă de 116 m.p. și un teren de 1.479 m.p. în Râmnicu Vâlcea. Bian șitia că e urmărit de DNA și nu s-a potolit Fostul președinte ANOFM Silviu Bian a fost arestat preventiv, pentru 29 de zile, duminică, de Tribunalul București care a admis propunerea procurorilor anticorupție, care îl acuză pe demnitar de luare de mită. În motivarea deciziei de arestare a fostului demnitar, dată publicității, marți, 18 octombrie a.c., de Tribunalul București, se arată că Bian avea informații despre reclamațiile la DNA și, din dorința de a- și lua măsuri de precauție, l-a pus în temă și pe Cristache Ristea, cel care l-a denunțat, să nu cumva să recunoască ceva în cazul în care este chemat la Parchet. Anchetatorii DNA susțin că cei 82.000 lei primiți drept mită de șieful ANOFM nu sunt singurii bani care au intrat în buzunarele acestuia. Silviu Bian a primit în calitate de președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă de 22.000 euro și 19.000 lei de la funcționarii structurilor județene ale ANOFM pentru a cofinanța posturile. Mita de 82.000 lei reprezenta o parte din retribuțiile aferente lunii septembrie 2011. Președintele ANOFM își strângea singur mita După virarea remunerațiilor aferente lunii septembrie în conturile angajaților, a început, ca de obicei, colectarea banilor pentru Silviu Bian, fiind strânsă în total suma de 82.000 de lei. Magistratul a reținut că ” această sumă de bani a fost pusă la dispoziția organelor de urmărire penală de către R.C., procedându-se la înserierea și marcarea criminalistică a acestora” . ” Revenind la data de 15 octombrie, după sosirea la centrul de la R., inculpatul Bian împreună cu R.C. au purtat în biroul acestuia din urmă un dialog relevant pentru cauză din care se rețin următoarele aspecte: inculpatul avea informații că există reclamații la DNA și l-a sfătuit pe R. să aibă „foarte mare grijă”, să nu aibă „acasă nimic, nici prin calculatoare”, să fie atent la carnețelele pe care notează sumele de bani că acestea pot fi ridicate și verificate, să aibă încredere în el că va găsi o soluție pentru o societate sau ceva în G. – unde „să care cu materiale, cu tot”, să transmită clar către o persoană numită „C.” „acesta-i scorul, astea-s jocurile” și nu în ultimul rând, să nu recunoască „nici tăiat în 50 de …dacă vine vreo acuzație”” , se arată în motivarea Tribunalului București. ” Trebuie să văd exact unde-i pun că nu vreau nici pe nevastă-mea s-o bag în trepidații” Discuția dintre Bian și denunțător a fost extrem de relevantă pentru judecător. La finalul dialogului, Silviu Bian l-a întrebat pe denunțător ce are ” acolo, în pungă” , cel din urmă răspunzând ” vreo optzeci și două de mii” , Bian transformând imediat suma în 20.000 de euro, după care a spus: ” trebuie să văd exact unde-i pun că nu vreau nici pe nevastă-mea s-o bag în trepidații” . În continuare, magistratul a mai reținut: ” Așa stând situația de fapt, nu e greu, ci imposibil de crezut că inculpatul nu a șitiut ce se află în punga respectivă – el susținând că acolo se aflau doar sticle și un pachet în care a crezut că era cafea (multă cafea!), mai ales că a căutat mai multe locuri unde să o ascundă, pentru ca în final punga și cu sticle și cu banii marcați, în cuantum de fix 82.000 de lei – sumă discutată în birou – să fie descoperită de organele de urmărire penală în portbagajul autoturismului cu care venise inculpatul” . Judecătorul arată că în prezența martorilor asistenți, s-au examinat în spectru UV mâinile și obiectele de îmbrăcăminte ale lui Bian, context în care au fost descoperite urme de substanță fluorescentă pe fața internă și externă a ambelor mâini, pe cravată, pe sacou și pe pantaloni. Totodată, s-au examinat în spectru UV pungile în care se aflau banii, constatându-se pe suprafața acestora urme de substanță de praf verde, fluorescent. În urma numărării de către martorul asistent a sumelor de bani s-a constatat că este vorba de 82.000 de lei, iar parte din bancnote în cupiură de o sută de lei aveau aplicată mențiunea ” mită” . MAGDA POPESCU