• Toate redacţiile din judeţ caută soluţii pentru a-i mediatiza pe candidaţii înscrişi în cursele electorale la primării şi consilii. • • În judeţul Vâlcea, partidul lui Traian Băsescu nu are candidaţi la Primăria și Consiliul local al municipiului Râmnicu Vâlcea şi Consiliul Judeţean Vâlcea. • Cât pe ce să apară un mare scandal la unul din partidele mari ale judeţului. • Hotărât lucru, în atmosferă se află un gaz halucinogen, de le ia minţile unora care nu-şi cunosc lungul nasului şi ignoră realitatea. • Cică mafia italiană e în criză. • SRI: „Am informat decidenții legali despre calitatea necorespunzătoare a dezinfectanților!”. • Facebook pune la îndemâna amatorilor testul care face din orice idiot, din orice handicapat, din orice parlamentar o persoană cu un IQ mai mare decât cel al lui Galileo Galilei. • Potrivit tuturor cubanologilor, inclusiv a celor care-l duşmănesc, Fidel Castro a scăpat din 630 de atentate meșterite de CIA. • Am auzit numai lucruri bune despre grozăvia înjurăturilor ungurești. • Avatarurile politice ale lui Caragiale sunt tratate cu îngăduinţă, dar mai ales cu superficialitate. • Un cetăţean a ales să-şi manifeste zgomotos nemulţumirile faţă de unele măsuri ale judecătorilor de la Tribunal(-ul Vâlcea –n.r.), desigur, în imediata apropiere a ferestrelor judecătorilor şi grefierilor de la… Judecătoria (Rm.Vâlcea – n.r.)…
• Toate redacţiile din judeţ caută soluţii pentru a-i mediatiza pe candidaţii înscrişi în cursele electorale la primării şi consilii. Parlamentarii noştri deştepţi au născut o lege a finanţării campaniei mai a dracului ca orice lege. Abulică şi restrictivă. Chipurile, pentru a avea o campanie curată. Desigur, grupul acela care a creat legea, s-a gândit la curăţenia străzilor, panourilor electorale, stâlpilor de pe marginea drumurilor, dar nu s-a gândit şi la curăţenia morală. România are nevoie de o societate morală. Dar de unde nu este (în Parlament) nici… nimeni nu cere. „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi si se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.” – Mihai Eminescu. Cum să-i faci campanie unui candidat, dacă prin cheia aplicată la plafonul cheltuielilor publicitare stabilit prin lege rezultă suma de 200 lei, iar centimetru pătrat de pagină tipărită costă 2,99 euro? Ce-i poţi spune electorului despre candidat? Nicicând nu a fost emisă o lege mai anti-democrată ca aceasta. Să vedeţi procese şi nenorociri după terminarea campaniei. Noi pregătim deja o acţiune pentru şantajul la care ne supune legea finanţării. Ştim sigur că nimeni din presă nu ni se va alătura demersurilor pe care le facem, aşteptând efectele lor benefice, precum nătăfleţul care aşteaptă să-i pice para-n gură. O sumedenie de indivizi laşi există în branşa noastră dar în reclamaţii (anonime) sunt curajoși. Aceiaşi indivizi care s-au remarcat ca reclamagii la DNA, prefectură, primării sau servicii secrete, bravi ziarişti cu mucii pe piept, se plimbă printre vâlceni cu aere de cetăţeni onorabili. Mult putregai se află în societatea noastră şi, de aceea, avem nevoie și cerem o societate morală care să aprecieze presa, nu să o distrugă!
• În judeţul Vâlcea, partidul lui Traian Băsescu nu are candidaţi la Primăria și Consiliul local al municipiului Râmnicu Vâlcea şi Consiliul Judeţean Vâlcea. Liderul organizaţiei judeţene PMP – Marian Mircea a sabotat alegerile. Și-a umilit colegii de partid care așteptau alegerile. Biroul Electoral Judeţean nu i-a acceptat lista de candidaţi şi candidatura sa la funcţia de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea. Situaţia este inedită şi a prezentat deficienţe la dosarele de candidaturi depuse la Biroul Electoral Judeţean. Am atras mai de mult atenţia că domnul Mirea este un filosof, om care crede despre el că deţine toată ştiinţa, are certitudini în toate şi la tot, dar şi suficienta că este un mare politician. Numai că soarta l-a devoalat. „Împăratul este gol”. Organizaţia este în degringoladă şi nu se ştie ce să mai facă. De îndreptat, nu se mai poate îndrepta nimic. Mirea, ori i-a trădat, ori nu are ce căuta în politic. Traian Băsescu tace, nu ştie ce face. Îi sugerăm noi ce să facă. Să îl dea afară pe „suficientul” acesta şi să propună în fruntea organizaţiei un tânăr politician cu mai multă minte, știință şi aplicaţie. Râsul curcilor: în judeţul cu cei mai mulţi simpatizanţi ai PMP şi Traian Băsescu, să nu aibă candidat la primăria capitalei de judeţ!
• Cât pe ce să apară un mare scandal la unul din partidele mari ale judeţului. Candidatul acestui partid la funcţia de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea a comandat un clip electoral de 30 de secunde, la un post tv național şi acesta a costat câteva mii de euro bune. Bineînţeles, plătiți din banii prevăzuți de lege pentru campanie. Bărzăune cum este, individul a crezut că banii cotizaţi de candidaţii la diversele funcţii din partidul său sunt pentru el, mai “marele” şi „tarele” judeţului, bani destinați publicității electorale prin presa locală. A fost ajutat de şefii lui, care, pentru a salva situaţia, i-au plătit comanda, reducând sumele de bani care revin presei la Consiliul Judeţean. În surdină, deasupra tuturor se aude un bâzâit de bărzăune îngâmfat şi nesocotit. Noroc cu partidul sub a cărui siglă candidează care se bucură de creditul locuitorilor municipiului capitală de județ…
• Hotărât lucru, în atmosferă se află un gaz halucinogen, de le ia minţile unora care nu-şi cunosc lungul nasului şi ignoră realitatea. Sunt mulţi din ăştia în judeţ şi s-au evidenţiat prin curajul de a se înscrie în cursa electorală, candidând la demnitatea de primar, deşi ştiu că nu sunt gospodari şi nici nu au făcut nimic anterior, când au mai fost primari. În această situaţie se află Ivan Jinaru care a aplicat la candidatura primăriei Vaideeni, primărie pe care a mai deţinut-o odată şi unde nu a făcut nimic pentru dezvoltarea ei. Başca faptul că recent a obţinut o condamnare penală (legat de munca sa din primărie!) şi se află în apel la Tribunalul Vâlcea. În acest proces, urmează pronunţarea sentinţei şi nu se ştie dacă îl mai apucă toamna în libertate. Iar dacă mai luăm în calcul și faptul că este handicap (vorbește printr-un aparat acustic ca să poată fi auzit), înţelegerea concetăţenilor săi o ia razna. Cum poţi tu să-l detronezi de la primărie pe actualul demnitar local care s-a făcut remarcat prin lucrările edilitare importante pentru localitatea sa? Ivănel Jinaru a fost primar, nu a făcut nimic (nici măcar nu a făcut curat în biroul său de primar!) pentru comuna sa natală, başca faptul că a „câștigat” și două procese penale din activitatea sa “ireproşabilă”. Uite aşa dau în mintea copiilor pensionarii care inspiră gazul halucinogen din atmosferă, deși în Vaideeni aerul respirat este mai ozonat ca oriunde.
• Cică mafia italiană e în criză. Nu reuşeşte să omoare mai mult de 70 de persoane pe an. Poate o punem în contact cu băieții de la Hexi Pharma. Par eficienți. Și lucrează și destul de curățel.
• SRI: „Am informat decidenții legali despre calitatea necorespunzătoare a dezinfectanților!”. Aceasta instituţie recunoaşte că a ştiut de calitatea proastă a dezinfectanţilor și a informat decidenţii, dar spitalul SRI cumpără într-o veselie și fără licitaţie fix de la Hexi Pharma! Cineva e nebun.
• Facebook pune la îndemâna amatorilor testul care face din orice idiot, din orice handicapat, din orice parlamentar o persoană cu un IQ mai mare decât cel al lui Galileo Galilei. Aici s-a ajuns din cauza dezinfectanților diluați.
• Potrivit tuturor cubanologilor, inclusiv a celor care-l duşmănesc, Fidel Castro a scăpat din 630 de atentate meșterite de CIA. Unii pun asta pe seama norocului. Se povesteşte astfel că un barman de la hotel Havana Libre, unde şedea Fidel la început, a fost recrutat de CIA pentru a-i pune otravă în paharul de lapte trecut prin mixer, băutură după care El Comandante en Jefe se dă în vînt. Omul a aşteptat timp de un an momentul. Şi, într-o zi, cînd Fidel Castro a coborît la bar ca să ceară un pahar de lapte cu ciocolată, barmanul s-a dus la frigider să ia pastilele fabricate de CIA. Din nenorocire, ele îngheţaseră şi pluteau la suprafaţa paharului. Astfel că barmanul s-a văzut nevoit să-i dea un pahar de lapte normal.
• Am auzit numai lucruri bune despre grozăvia înjurăturilor ungurești. Dar nu ne-am formalizat. Că doar nu era să credem că ungurii se uită la noi de sus și în materie de înjurături, nu ? Până când a slobozit o ghiulea prietenul nostru János de-am rămas cu gâtul strâmb. De admirație. Capodoperă, nene! “Păi, futu-i grădinarul care a plantat stejarul din care tâmplarul a făcut sertarul din care tații voștri au scos prezervativul care s-a rupt în p…da mamelor voastre!” Poezie curată. Logică impecabilă. Cauzalități admirabil înlănțuite. Chapeau, Janos!
• Avatarurile politice ale lui Caragiale sunt tratate cu îngăduinţă, dar mai ales cu superficialitate. Înscrierea în Partidul Radical al lui G. Panu (sept. 1895) e văzută ca o giumbuşlucărie. La fel şi plecăciunile făcute şefului. De o privire veselă beneficiază şi obsesia lui Caragiale de a fi deputat, bombardarea lui Maiorescu, devenit ministru, să-l pună Director la Naţional, adeziunea la Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu şi cuvântările ţinute pe la banchetele electorale. În volumul care-i reuneşte întreaga publicistică, se găsesc dovezi clare, categorice, ale giruietelor lui Caragiale, gata să critice Opoziţia Conservatoare, pentru că reproşează liberalilor uitarea făgăduielilor electorale, şi să-i critice, apoi, la Epoca, pe aceeaşi liberali pentru că n-au schimbat legile, aşa cum au promis. În nici un studiu, în nici o monografie nu sunt surprinse aceste contradicţii flagrante, trimiţând la gazetarii de azi, cei care-şi schimbă convingerile de la un patron la altul. O fi ceva diferit acum, față de atunci?
• Un cetăţean a ales să-şi manifeste zgomotos nemulţumirile faţă de unele măsuri ale judecătorilor de la Tribunal(-ul Vâlcea –n.r.), desigur, în imediata apropiere a ferestrelor judecătorilor şi grefierilor de la… Judecătoria (Rm.Vâlcea – n.r.)… Revolta sa, desigur, neautorizată de autorităţi, manifestată repetat și din ce în ce mai frecvent, aproape zilnic, avea o intensitate care ar fi umplut de jenă pe oricare cântăreţ de operă. Conţinutul scandărilor depăşeau – la capitolul originalitate – opere celebre ale unor autori de prestigiu, în noua orientare artistică numită misticism contemporan, precum Mama Omida sau alţi legători şi dezlegători care oferă consultanţă de specialitate celebrităţilor tării noastre. Finalul fiecărei urări era însă, constant, apăsat, recitat cu pioşenie: „Şi la vii, şi la morţi! Amin!” Într-adevăr, chiar era greu să te poţi concentra în atari condiţii, aşa că, la solicitările repetate ale colegilor (eu am fereastra pe partea opusă a clădirii), am recurs pe canale neoficiale la autorităţi. Lipsa remedierii situaţiei şi disconfortul continuu al colegilor m-a determinat sa o fac si pe asta, prima oara în viaţa mea: am apelat la 112. Nu mai povestesc experienţa… verbală cu doamna dispecer, recunosc, şi eu mă trezesc uneori târziu, dar niciodată nu vorbesc în somn.
Eeeehhh… Şi a venit poliţia… Prompt. Ferm. Descurajant. Eu unul am fost teribil de îngrijorat ca nu cumva o aşa intervenţie energică să aibă urmări neplăcute. De exemplu, poliţistul 1 se putea iradia de la telefonul mobil la mâna stângă şi… cine ştie ce i se mai putea întâmpla la mâna dreapta… Aici era riscul cel mai mare… După un timp, alt timp şi încă puţin, am facut-o şi pe asta: mi s-a înaintat un proces verbal pe care l-am semnat ca martor asistent… Domnul revoltat, desigur, a rămas acolo unde era. Acum scandările domniei sale rivalizau cu corul vânătorilor. Poliţia a plecat, intervenţia a fost finalizată… Am avut, însă noroc: a venit ploaia şi, astfel, s-a făcut linişte! Dar noi să fim sănătoşi şi să contribuim în continuare la finanţarea bugetară generoasă a trei instituţii abilitate în domeniul păstrării liniştii publice, că uite, niciodată nu se ştie când avem nevoie… (B.M.)