Asist de ani de zile la campania anti-Udrea dusă de politicienii misogini şi dezaxaţi. Campania împotriva ei nu se referă numai la poşete, ci face insistente insinuări de abuzuri, de corupţie etc. Numai că acuzatorii nu aduc şi argumente, probe. Nicio fiinţă gânditoare nu ia de bună o afirmaţie, chiar repetată la nesfârşit, care nu este susţinută cu probe solide. Ori, până acum, probe nu ni s-au oferit. Ceea ce i se reproşează doamnei Udrea este o imagine negativă care se proiectează şi asupra formaţiunii sale politice. Poate că acea imagine este chiar aşa cum se spune şi că proiecţia poate dezavantaja partidul. Poate. Numai că imaginea este una fabricată în laboratoare şi împrăştiată prin ministerul propagandei antena 3.
Spunea cineva că şi Iisus Christos dacă ar veni printre noi, şi pe EL l-ar împroşca presa de nu l-ai mai recunoaşte. Nu spun că doamna Udrea este o persoană perfectă. Spun numai că clevetitorii care-o vorbesc de rău nu m-au convins. Dimpotrivă. Tot ce înţeleg eu din virulenta campaniei împotriva sa este că se tem de ea. În condiţiile unei astfel de companii este greu să-i mai găseşti blondei cu breton defectele reale, dar realizezi amploarea politicii de marginalizare prin înfierare. Personal, am văzut-o pe Elena Udrea în mai multe situaţii, în anturaje private sau oficiale, la Vâlcea ori în Bucureşti. Mi s-a părut o persoană cu multă naturaleţe, mai degrabă modestă şi foarte „la locul ei”. Dinamică şi bine intenţionată. Şi cu toate astea… nu e pe nicăieri în accepţiunea majorităţii electoratului.
O campanie de defăimare, şi mai acerbă, şi mai susţinută, l-a avut şi îl are drept ţintă pe preşedintele Băsescu. De „mângâierile” campaniilor de presă tendenţioase s-au bucurat şi Boc, Macovei, Funeriu şi mulţi alţi oameni de calitate şi oneşti care tocmai pentru asta au devenit ţinte de răpus pentru cei ce nu sunt asemeni lor şi se tem. Se-ntâmplă atâtea lucruri murdare pe scena noastră politică… Nu am nimic împotriva Elenei Udrea dar constat doar că electoratul nu o vrea. Ei, dacă electoratul nu te vrea, nu are rost să mai insişti, nu există dragostea cu silă. Românii nu-l vor nici pe MRU, în schimb au ales un Becali, un Diaconescu, Diaconu, Fenechiu. Nu am avut niciodată o părere prea bună despre politicianul Elena Udrea.
Am avut întotdeauna senzaţia că s-a folosit de dorinţa lui Traian Băsescu de a promova femeile în politică pentru a-şi crea o carieră, profitând de faptul că s-a aflat în preajma acestuia. O vreme a reuşit, mai ales când nu era în prima linie. Nimeni nu-i poate contesta Elenei Udrea dinamica, dorinţa de a face lucruri, de a lansa proiecte, dorinţa de a avea succes, dar întotdeauna opinia publică a avut senzaţia că e din alt film. Nu au putut-o asocia niciodată cu un lider politic care poate câştiga încrederea alegătorilor. PMP are pretenţia de a se adresa electoratului din clasa medie a României, iar pe un asemenea electorat nu-l poţi încânta sau atrage cu o persoană ca Elena Udrea. Îl poţi atrage cu doamne precum Monica Macovei sau chiar cu politicieni gen Băsescu, dar niciodată cu oportunişti şi vedete de carton. Elena Udrea are calităţile ei, dar suferă la capitolele inteligenţă, competenţă, empatie, seriozitate. N-am susţinut şi nu voi susţine candidatura doamnei Udrea la preşedinţia partidului sau a ţării, dar trebuie să recunosc meritele politicianului Udrea. Aşa cum a zis şi Băsescu, România nu e pregătită pentru un preşedinte femeie, sau şef de partid, fie ea Macovei, Udrea sau altă cucoană. Dacă e frumoasă şi tânără, i se va promova imaginea de vedeta sexy, dacă e bătrână şi urâtă, asta va fi motivul de respingere. Calităţile de politician şi realizările vor fi puse în umbră. Abia când vom ajunge şi noi emancipaţi ca occidentalii şi vom învăţa bine lecţiile democraţiei, vom accepta să ne conducă femeile.
Până atunci, mai sus de ministru n-o să ajungă niciuna. Păcat, că am fi avut mult de câştigat, dar cu prostimea română de la ora actuală, nu merge!