Legea dării în plată zguduie din temelii sistemul bancar românesc, fiind una dintre puţinele acte legislative care apară şi drepturile oamenilor a căror singură şansă să aibă o casă a lor era să ia credit din bancă. În acest moment, băncile sunt asaltate de cererile oamenilor care vor să dea în plată creditele în baza Legii 77/2016 şi atât băncile, cât şi oamenii care au luat credit aşteaptă cu sufletul la gură momentul când judecătorii de la Curtea Constituţională vor judeca excepţiile de neconstituţionalitate la legea dării în plată, care va avea termen în luna octombrie.
Până atunci, însă, circulă multe informaţii lansate pe surse despre ce se va întâmpla cu această lege, dar şi cum vor reacţiona băncile, cărora nu le convine deloc situaţia de a se trezi cu apartamentele înapoi şi fără rate plătite.
Una dintre informaţii, pe care noi am verificat-o direct la sursă, adresându-ne în baza legii 544/2001 conducerii BCR se referea la faptul că această bancă a implementat sau încă mai implementează în sistemul informatic intern un sistem de penalităţi pentru clienţii care au dat în plată.
De altfel şi celebrul avocat specializat în drept bancar, Gheorghe Piperea, a postat pe pagina sa de socializare un mesaj mobilizator despre situaţia legii dării în plată: acesta susţine că a primit o informaţie din partea unui ofiţer din serviciile secrete că, până în acest moment, peste 8000 de dări în plată sunt finalizate.
Iată răspunsul primit de la reprezentanţii BCR:
Răspunsul nostru la solicitarea dvs, este după cum urmează mai jos:
Banca respectă legile statului român. Fără condiţii ori măsuri speciale. Până la verdictul privind constituţionalitatea prevederilor Legii privind darea în plată, respectăm legea şi nimic mai puţin. Aşadar, informaţiile referitoare la activitatea BCR nu sunt corespunzătoare realităţii, context în care, faţă de conţinutul prezentării ulterioare, ne rezervăm dreptul de a exercita căile legale corespunzătoare.
Având în vedere interesul Dvs faţă de Legea Darea în plată şi aplicarea acesteia dorim să detaliem o serie de aspecte:
BCR a comunicat public poziţia sa în ceea ce priveşte aplicarea Legii Darea în Plată: pe scurt, o considerăm una dintre cele mai eronate măsuri care puteau fi luate în actualul context de piaţă. (link:https://www.bcr.ro/ro/presa/informatii-de-presa/2016/08/11/Legea-Darea-in-Plata-a-facut-creditul-ipotecar-mai-riscant-pentru-banci-si-mai-greu-accesibil-pentru-clienti)
Este regretabil faptul că aproape 4.000 de clienţi, din diverse motive (dintre care se distinge creditarea în franci eleveţieni) au probleme financiare, încât au ajuns la concluzia că este mai bine să părăsească locuinţele. Totuşi, cele aproximativ 4.000 de cazuri, dintre care au fost contestate aproximativ 1.500 reprezintă doar 0,5% din numărul de 800.000 de familii care a fost invocat drept argument fundamental pentru promovarea legii. O diferenţă de 99,5% faţă de statistica pe care s-a bazat iniţierea şi promovarea Legii Darea în Plată, precum şi profilul sofisticat al peste 10% dintre beneficiari (investitori imobiliari ori firme), considerăm că ridică întrebări serioase, care merită clarificate în spiritul responsabilităţii legislative.
Concluziile noastre sunt certificate de o realitatea care contrastează puternic cu motivaţiile şi argumentele promotorilor acestei legi:
– În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creştere a creditării pentru locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (case vechi, înghesuite şi aglomerate, cu nevoi urgenţe de modernizare şi reabilitare şi chiar cu risc seismic ridicat).
– La nivel general, efectele secundare negative ale Legii Darea în Plată se produc deja şi se vor accentua pe termen lung: condiţiile creditelor pentru locuinţe au devenit semnificativ mai restrictive faţă de perioada de dinaintea implementării legii, legea accelerează evacuările, creează riscuri pentru piaţa financiară, afectează premisele unei pieţe financiare corecte şi echilibrate.
– În contextul unor efecte negative evidente, considerăm faptul că legislaţia ar trebui să încurajeze o cale corectă şi sustenabilă; spre exemplu, numai în anul 2015, prin soluţii comerciale, BCR a scăzut ratele a peste 30.000 de clienţi.
Firicel din Las Fierbinţi şi-a dat garsoniera în plată
Firicel din Las Fierbinţi şi-a dat garsoniera în plată: Acum mă întreb ce ar trebui să răspund dacă banca îmi va trimite o somaţie cu „Bă’, eşti nebun?!”… cred că sigur voi spune „Bă, eşti proastă?!”…
Cuzin Toma, actorul care îl interpretează pe Firicel din celebrul serial românesc Las Fierbinţi, difuzat de Pro TV, a anunţat că a ales să-şi dea în plată garsoniera. Cuzin Toma a contractat un credit de 80.000 de franci elveţieni în 2007 (la cursul de atunci 168.000 de lei) pentru a-şi achiziţiona o garsonieră. După nouă ani de plată a ratelor, susţine actorul, trebuie să plătească băncii aproximativ 90.000 de franci elveţieni (în prezent 366.000 de lei), plus dobânzi şi comisioane. “Pare un paradox, nu? Garsoniera nu mai valorează nici jumătate din această sumă”, spune actorul.
Am pierdut lupta cu banca
„Am pierdut lupta cu banca. Vineri, de mână cu soţia mea, am mers la avocat şi am semnat dosarul de dare în plată a locuinţei, aşa cum, în urmă cu 8 ani, semnam împreună un credit pe 35 de ani de peste 145.000 de franci elveţieni pentru un apartament de 50 mp cu două camere într-un bloc vechi din Bucureşti. Eram mai tineri, joburi stabile, ne crescuseră salariile, voiam un copil. Banca ne spunea că francul a fost stabil în ultimii 10 ani, «analiştii» prevesteau noi creşteri la preţul locuinţelor. Am greşit. Nu am bănuit o secundă ce va urma.
Imediat după ce legea a fost publicată în Monitorul Oficial, m-am dus la bancă să încerc din nou o negociere. Am putea să plătim în continuare, le-am spus, dar undeva la cursul din ziua acordării creditului. La un curs de 2,4 lei şi rata lunară de 590 de franci, ar însemna să plătim peste 1400 de lei – cât o chirie nu de 2, ci de 3 camere în zonă. Hai nu plătim 1400 lei. 1600 lei. Se poate? am întrebat eu.
Banca ar câştiga cel puţin profitul pe care şi l-a estimat la momentul acordării creditului, iar pentru noi ar însemna să ducem o viaţă cât de cât decentă. «Nici vorbă la acest moment», a venit răspunsul şefului sucursalei de unde am luat creditul. «În prezent, din centrală nu ni s-au transmis posibile soluţii personalizate pentru datornicii în franci pe fondul apariţiei acestei legi, dar avem două oferte care sigur v-ar ajuta. Vi le prezintă colega mea de la front office».
Soluţia 1: Restructurare – timp de 1 an plătim aproape 1700 lei, după care, rata sare la peste 600 de franci, adică mai mult decât în prezent.
Soluţia 2: Conversia în lei: 3 ani plătim undeva la 2000 de lei, după care rata sare la aproape 3000 de lei.
Nu ne ajuta cu nimic «soluţiile» acestea, le-am zis. Am înregistrat propunerea pe care le-am făcut-o, cu rugămintea să ne trimită un răspuns până pe 13 mai, când intră în vigoare legea dării în plată.
«Veţi primi un răspuns în 30 de zile, aşa cum prevede legea», mi-a spus doamna de la front office. Până astăzi, 21 mai, nu am primit nici un răspuns de la bancă.
Aşa că am luat legătura cu un avocat şi am semnat notificarea de dare în plată….”, povesteşte un client care a ales să dea în plată.