Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Mărturisirea unui condamnat (II)

Interviul luat condamnatului Marin Petru Coveianu, aflat la al doilea episod, aruncă în aer imagini publice ale unor neonorabili demnitari ajun și în posturi cheie și așteptați-vă să aflați lucruri noi „NECUNOSCUTE „despre cum a acționat infracțional Nicolae Minea, cine l-a ajutat din umbră, cine sunt autorii schemelor de păgubirea patrimoniului privat și al statului și cum s-a dat de gol acesta, în penitenciar, privind semnăturile de pe actele de vânzare-cumpărare (aflate la Cabinetul notarial Rodica Firan) care l-au atras în cauză și la pedeapsa privativă de libertate pe interlocutorul nostru aflat în stare de detenție.

 Răspunzând solicitării râmniceanului nostru Marin Petru Coveianu, condamnat definitiv în dosarul penal privind privatizarea SC ALUTUS SA, de a-l vizita la Penitenciarul Coliba și în dorința de a face ample dezvăluiri despre caz, colaborarea sa cu inculpatul principal Nicolae Minea, vinovăția și responsabilitatea sa privind activitățile infracționale desfășurate cu patrimoniul societății comerciale, încercăm să ajutăm la descâlcirea ghemului nebuloasei din spatele cortinei. Pentru a înțelege fondul problemei, vă prezentăm două citate din Decizia penală a Tribunalului București, din 3 noiembrie 2011: „În timp ce reprezentanții statului, de și sesizați de foștii salariați de ceea ce se întâmplă în societatea comercială ALUTUS, stăteau în pasivitate, acționarii băteau la u șile închise ale instituțiilor statului, pe la porțile televiziunilor, ziarelor, Președinției României, pentru a se verifica și a se începe urmărirea penală împotriva lui Minea Nicolae.” ( ) Interpretarea probelor de către instanța de judecată s-a făcut într-un singur sens, al stabilirii vinovăției inculpaților, fără a fi avute în vedere apărările acestora, lucru care trebuie corectat de instanța de apel, căreia îi revine misiunea de a da o apreciere justă probelor. Instanța de fond a interpretat într-un mod deficitar probele administrate în cauză, în detrimentul inculpaților.”

Rep.: Cum de s-a ajuns ca la mai toate tribunalele din țară să facă mobilierul instanțelor de judecată firma lui Nicolae Minea? A fost ” ajutat” de cineva” ?

Marin Coveianu: Am câștigat licitații pentru a face mobilier la mai multe tribunale, ca de exemplu Tribunalul Tg. Jiu, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Târgoviște, Tribunalul Caracal și.a. La Rm. Vâlcea lucrarea de la Tribunal a fost dată Staroxim-ului, unde este patron Marian Popescu. Noi am făcut lucrarea de la Judecătoria Rm. Vâlcea. Să fac o paralelă în legătură cu domnul Cornoiu. Domnul Cornoiu mi-a distrus fabrica de pâine. Dânsul făcea cuplu cu Mitră Dănuț, în Tribunalul Vâlcea și pe baza unui act care îmi conferea dreptul de circulație pe drumurile publice, adică certificatul de înmatriculare al unei ma șini, dânsul a spus că nu e proprietară societatea mea asupra ma șinii, pentru faptul că pe certificatul de înmatriculare era trecut numele meu propriu, cu toate că în societate ma șina era trecută la capitalul social. În momentul când faci un aport la o societate, o treci în contabilitate și asta este tot, dar domnul Cornoiu nu a ținut cont de asta. Eu pe acea vreme aveam un asociat, iar asociatul meu m-a reclamat că nu mi-am vărsat capitalul social și atunci domnul Cornoiu (judecătorul cauzei n.r.), pentru a face dovada că are dreptate, a spus că într-adevăr nu mi-am vărsat capitalul social, pentru că certificatul de înmatriculare încă este pe numele meu. Soluția acestui proces a fost excluderea mea din societate și a rămas asociatul meu singur în societate, asociat care avea doar 40% din ea. Deci, domnul Cornoiu a exclus majoritarul din societate. Am vorbit cu dânsul, în acea perioada, pe telefon și i-am explicat care este situația, dar dânsul a fost lipsit de responsabilitate și a spus că nu a hotărât el, ci judecătorul Mitră. L-am sunat și pe domnul Mitră și l-am întrebat de ce a luat o asemenea decizie și el mi-a spus că nu el a dat soluția, ci Cornoiu. Deci, pasau responsabilitatea, de la unul la altul. Domnul Minea șitia tot ce mi-a făcut mie Cornoiu, că erau bune cunoștințe. Vila lui Cornoiu, de la Bujoreni, este făcută 80% de Minea. Întrebați-l pe Gimi Ungureanu câte compensări a făcut cu SC Mil Min SRL (societatea lui Nicolae Minea „n.r.), pentru materialele duse la vila lui Dănuț Cornoiu. Gimi Ungureanu făcea aceste compensări pentru că Minea era unul din acționarii șiantierului său. Ca drept dovadă că materialele folosite la acea vilă sunt de la ” Mil Min” stă o reclamație făcută de un angajat al Mil Min-ului, care transporta materiale de la acea firmă, Milică Bărbulescu. Reclamația lui a fost făcută când domnul Cornoiu era la Înalta Curte de Casație, dar nu șitiu și deznodământul acelei reclamații. Am fost chemat și eu, atunci, să dau declarații la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație, am spus tot ce șitiam, dar nu șitiu finalul reclamației. Chiar dacă eram foarte apropiat de domnul Minea, atunci am declarat tot ce șitiam, dar nu a fost luat în considerare ce am spus, pentru că eu am declarat, de la început, că am ” un dinte” pentru Cornoiu, deoarece mi-a distrus firma. Chiar dacă am declarat că sunt în relații de dușmănie cu Dănuț Cornoiu, totu și mi s-a luat o declarație care a fost redactată și pe care am semnat-o. Chiar și la ATI (Reanimarea Spitalului de Urgențe Vâlcea n.r.) societatea lui Minea a făcut lucrări, acolo unde lucrează doamna Cornoiu, soția judecătorului. Toată lucrările au fost făcute ” la negru” , fără documente. Ulterior, după reclamația lui Bărbulescu, s-au tăiat niște chitanțe, adică s-au căutat chitanțe vechi, necompletate. Acele chitanțe au fost tăiate, dar nu s-a încasat nici un ban în baza lor. Ele au fost făcute atunci cu scopul de a-l acoperi pe Cornoiu.

Rep.: Pentru că procesul cu patrimoniul SC Alutus SA a durat atât de mult timp și a fost mutat de acolo-acolo, credeți că a fost și intervenția domnului Cornoiu?

M. C.: Strămutarea procesului la Suceava s-a făcut la sfatul dat de Cornoiu lui Minea, deoarece a zis că acolo îl poate rezolva. Nu am auzit eu această discuție, dar faptele ulterioare mă fac să cred eu asta. Procesele, în general, se strămută la Curțile de Apel apropiate de județul în care ești, dar presupun că la Suceava avea domnul Cornoiu cunoștințe. După strămutarea procesului acolo, cam în 2005-2006, nu am mai simțit influența domnului Cornoiu în proces, pentru că s-au răcit relațiile lui Minea cu Cornoiu. Judecătorul a început să simtă că dacă mai stă lângă Minea o încurcă. Cam după strămutarea procesului la Suceava, au început și reclamațiile. Până în 2005 a fost partea de anchetă penală a Parchetului, iar după aceea DNA-ul Pitești, prin procuror Iustin Mihai, a început să pună întrebări. Domnul procuror Iustin Mihai a făcut finalul anchetei, până la dânsul a fost partea care o fac polițiștii judiciari. La DNA au început să-i toace ba pe domnul Bărbulescu, ba pe Bolovan, ba pe Coveianu, ba pe Nicolae Claudiu Puiu, deci pe toți foștii administratori ai societății.

Rep.: Cine l-a învățat pe Nicolae Minea să facă toate aceste șimecherii cu patrimoniul unor societăți comerciale?

Marin Coveianu: Un domn economist, un om care a făcut manuale financiare, tot ce înseamnă contabilitate. E vorba de domnul Șchiopu, expert contabil și expert judiciar. Manualele după care se lucrează în România, cele pentru evidența contabilă, sunt concepute de dânsul. Din punct de vedere juridic, pe Minea, îl consilia avocatul Tatu și se mai întâlnea cu cineva la Pitești, dar nu am șitiut niciodată cine este. Nu este adevărat ce se spune că domnul Giosan l-ar fi învățat și consiliat, pentru că dânsul era chiar în conflict cu Minea. Cu acea persoană de la Pitești care îl consilia,  Minea nu a vorbit niciodată de pe telefonul lui. Avea o cartelă de telefon normală, cobora la poștă și de acolo o suna, de la un telefon public. A ținut în secret cine este acea persoană. Eu șitiu că există acea persoană, că vorbea cu ea, dar nu am văzut și nu șitiu cine e acea persoană.

Rep.: Să revenim la relația lui Nicolae Minea cu Dănuț Cornoiu. Deci relația lor s-a răcit în 2005-2006. Știți vreun caz în care l-a ajutat în mod direct?

Marin Coveianu: Da. Eu eram tehnolog, eram toată ziua la atelier, iar Cornoiu a venit de multe ori acolo, dar nu voia să vorbească cu mine, ci vorbea cu Mitică Bărbulescu. Dar după plecarea lui, Mitică Bărbulescu îmi spunea ce vrea și cum vrea ca să îi fac comanda. Nu șitiu dacă pentru licitațiile câștigate la tribunale și judecătorii a intervenit Dănuț Cornoiu. Admiterea comenzii de tâmplărie trebuia făcută de către beneficiar. Contractele pentru tâmplărie se încheiau cu constructorul, dar cu viza coordonatorului principal, iar contractul de mobilier se încheia cu Ministerul de Justiție. Deci erau două componente, tâmplărie și mobilier. Dar să vă spun adevărul. Mergeam cu trei societăți, la două din ele aveam prețuri mari, una cu prețul mai mic și aceea câștiga. Mergeam câte trei oameni la licitație, acolo ne făceam că nu ne cunoaștem și asta este tot.

Rep.: Care a fost implicarea dumneavoastră în cazul Alutus?

Marin Coveianu: După părerea mea, nu am avut nicio implicare. În SC ALUTUS SA eu am dobândit o calitate oficială, în aprilie 2001. Atunci am fost numit unul din administratorii societății. Până la data când am fost numit și eu administrator, mai erau alți șiapte administratori, printre aceștia îi pot enumera pe Nicolae Claudiu Puiu, Bolovan, Dan Dragomir, soția domnului Iulian Comănescu și nu mai rețin. Administratorii sunt numiți de către AGA. Nu Minea era majoritar la această societate, așa cum se spune. El nu a avut niciodată 50%+1 din acțiuni, a avut 42% din acțiuni. Cam 40% din acțiuni la SC ALUTUS SA aveau salariații și restul de 18% eu cred că aveau tot salariații, prin rudele lor. Mai aveau acțiuni două societăți comerciale. SC MIL MIN SRL avea 0,001% din acțiuni și încă o societate, SC TADET SRL, al cărei patron este un domn Miu, de la Obâr șia Lotrului. Comisia de cenzori era formată din trei membri, nu șitiu cine anume erau, dacă nu mă înșel unul dintre cenzori era doamna Comănescu. Domnul Iulian Comănescu nu a avut nicio tangență cu Nicolae Minea, așa cum se spunea. Eu am încercat să vorbesc cu domnul Iulian Comănescu, pentru că dânsul a fost coleg de serviciu cu nașul meu de cununie, să mă ajute doamna Comănescu în demersurile pe care trebuia să le fac pentru a intra în Alutus și mi-a spus că sub nici o formă nu se bagă. Deci, vă spun că eu am încercat să îl implic pe dumnealui în treburile Alutus, dar dânsul nici nu a vrut să audă de așa ceva. Chiar nașa mea s-a dus să vorbească pentru mine cu doamna Comănescu, la care dânsa s-a enervat și i-a spus să nu o pună în situații de genul acesta. De și dânsa era unul din cenzori, nu a vrut să se implice în treaba ” Minea” . Deci este exclusă relația Comănescu față de relația Cornoiu – Minea.

Romeo POPESCU