RECENSĂMÂNT. S-a schimbat schimbarea privind declararea CNP–ului. Dacă în prima fază Guvernul anunţa obligativitatea declarării CNP-ului, săptămâna trecută, unul dintre capii Institutului de Statistică a anunţat că declararea lui nu este obligatorie, un anunţ care a sabotat acţiunea de recenzare pe o durată de trei zile. Marţi după-amiază, Guvernul a convocat o video conferinţă în cadrul căreia şi-a pus prefecţii să anunţe în regim de urgenţă obligativitatea declarării CNP-ului pe motiv că întreaga Europă îşi numără cetăţenii pentru a avea o imagine clară asupra migraţiei între popoarele membre UE. Lovit în orgoliu, prefectul Petre Ungureanu a cerut demiterea persoanei care a făcut anunţul fără consultarea Guvernului. Reprezentantul Guvernului susţine că formularele incomplete vor fi actualizate de INS, după finalizarea procesului de recenzare. În România, organizatorii Recensământului 2011 sunt Ministerul Administraţiei şi Internelor şi INS. Costurile bugetare sunt de 193 de milioane de lei (aproximativ 46 de milioane de euro) – din care 53 de milioane de lei vor fi suportate de MAI, iar restul de INS. Pentru realizarea lui, Institutul Naţional de Statistică a angajat minimum 120.000 de recenzori de teren. Săptămâna trecută, unul din capii instituţiei şi-a sabotat proprii angajaţi prin emiterea unui anunţ care anula obligativitatea declarării CNP-ului, un anunţ care a virusat acţiunea de recenzare pe o durată de trei zile, recenzorii depunând câteva sute de formulare incomplete. Deşi cu o zi înainte, prefectul Petre Ungureanu susţinuse ideea reprezentantului INS, a revenit asupra ei marţi, 25 octombrie, în cadrul videoconferinţei. „Îmi cer scuze de bâlbâiala unora, care nu ne aparţine – că, în continuare, codul numeric personal este obligatoriu a fi înscris pe formularul de recensământ al populaţiei. Atât recenzorul are obligaţia să-l ceară, cât şi persoana recenzată are obligaţia să-l dea sub sancţiunea unei amenzi contravenţionale în caz de refuz. Cuantumul amenzii se situează între 1500 şi 4.500 lei, şi va fi dată de Prefectură. Am simţit nevoia să fac această precizare pentru că, mai ales în mediul urban, din cauza intervenţiei neinspirate şi nefericite a unui reprezentant al INS pe nişte posturi naţionale de televiziune, populaţia a înţeles, pe bună dreptate, că acele spuse sunt cele care conţin adevărul absolut. A fost o greşeală, o interpretare greşită a legii. Trebuie să fac precizarea din nou, cu scuzele de rigoare, că a existat obligaţia în lege, există, dar interpretarea a fost făcută greşit”, a declarat prefectul Petre Ungureanu. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că obligativitatea declarării CNP-ului nu este o hachiţă a actualului Guvern, ci o necesitate impusă de legislaţia europeană, recensământul desfăşurându-se în toate cele 27 ţări membre UE. ,,Având în vedere că România este membră a Uniunii Europene, că recensământul se desfăşoară concomitent în perioada 20-31 octombrie în toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene şi că centralizarea se va face la nivelul Comunităţii Europene, nu putem să facem altfel. Este nevoie să încheiem procesul de recenzare la data de 31 octombrie, dar este obligatoriu pentru a avea acurateţea datelor şi pentru a avea evidenţa clară a migrării populaţiei să dăm şi CNP-ul. El este prevăzut cu toate garanţiile necesare în două, trei rânduri de legi. Este obligaţia noastră, a instituţiilor statului, să protejăm datele cu caracter personal, ele nu vor putea fi folosite sub nicio formă în alte scopuri decât cele pentru care au fost cerute. De acum încolo, toate persoanele sunt obligate să dea CNP-ul”, a mai precizat prefectul Petre Ungureanu. În ceea ce priveşte formularele predate de către recenzori, fără CNP, prefectul Ungureanu a declarat că nu vor mai putea fi modificate, sarcina de completare a datelor revenind Institutului Naţional de Statistică. Referitor la aplicarea amenzilor, prefectul Petre Ungureanu a specificat că nu crede că va fi cazul să fie aplicate, pentru că, în Vâlcea, nu au fost probleme mari în ceea ce priveşte refuzul oamenilor de a furniza recenzorilor CNP-urile, însă, dacă va fi nevoie, se va trece şi la aceasta măsură. Unde-i lege, nu-i tocmeală… doar o amendă de aproximativ 5 milioane de lei Reprezentantul INS avea totuşi o scuză, vechea legislaţie nu prevedea declararea CNP-ului, singura vină imputabilă fiind aceea că nu s-a obosit să-şi actualizeze informaţiile. Dacă respectivul ar fi stat cu ochii pe ordonanţele Guvernului Boc, fără număr ce-i drept, ar fi aflat că actualul guvern a schimbat vechea lege printr-o ordonanţă de urgenţă emisă la începutul lunii aprilie. O practică uzitată de Guvernul Boc, chiar dacă este foarte păguboasă atât pentru cetăţeni cât şi pentru instituţiile statului. Legile privind obligativitatea declarării CNP-ului, invocate de prefect, sunt : Ordonanţa 36/2007, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu modificările aduse prin Legea 170/2011 şi Ordonanţa 34 pe 2011, dată de Guvernul Boc în data de 6 aprilie, special pentru recensământul din acest an. Articolul 2, alineatul 1, din Ordonanţa 36/2007 precizează că ,,persoanele prevăzute la articolul 3 (cetăţenii români) sunt obligate să furnizeze pe propria răspundere persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ”. La alineatul 2 se prevede: ,,Nerespectarea prevederilor alineatului 1 atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi”. Articolul 12 din Ordonanţa 34/2011, care a modificat aceasta lege, prevede: ,,În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate CNP-ul, etnia, religia şi limba maternă, numai cu respectarea prevederilor Legii 677/2011 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.” Vâlcea, pe locul întâi pe ţară Judeţul Vâlcea se situează pe locul întâi pe ţară la recensământ, cu un procent de 52,84, următoarele clasate sunt Braşov, Covasna, Bihor, şi Bistriţa Năsăud. La nivelul judeţului Vâlcea, comuna Suteşti este pe primul loc la recensământ, cu un procent de 74,95, urmată de comuna Dănicei, cu 73,73%, de Runcu, cu 73,06%, Făureşti, cu 71,88%, Tetoiu, cu 68,79%, Lăcusteni, Budeşti, Valea Mare, Livezi şi Olanu. Codaşa clasamentului, ocupanta locului 89, este comuna Vlădeşti, cu 39,98%, urmată la mică diferenţă de comuna Câineni, cu 39,38 %; Sălătrucel – 41,51%; staţiunea Băile Govora – 41,72 %; oraşul Horezu – 42,41%, comuna Orleşti – 42,52 %; oraşul Berbeşti – 43,43%; comuna Vaideeni, Stroeşti şi Roşiile, cu 44,43 %. Municipiul Râmnicu Vâlcea se află pe locul 59, cu un procent de 50,38, un procent bun ţinând cont de faptul că populaţia din municipiu reprezintă o pătrime din populaţia judeţului. Numărătoarea de probă ne-a scos pe minus cu două milioane de suflete În România s-au făcut până acum 11 recensăminte: 1859-1860, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 şi 2002. Cel de anul acesta, al 12-lea, este primul care se desfăşoară după normele Uniunii Europene. Toate ţările din UE sunt angrenate până la finele anului în acest proces. Spre exemplu, Bulgaria, Germania şi Anglia l-au efectuat în primele luni, România şi Ungaria fiind programate pentru octombrie, Spania şi Italia pentru noiembrie. Comparativ cu ultimul recensământ, cel din 2002, acum se va cere în plus CNP-ul, întrebarea privind religia fiind cu răspuns deschis, potrivit normelor UE. Operaţiunea vizează 21,5 milioane de persoane, 8,2 milioane de locuinţe, cinci milioane de clădiri în care se află locuinţe şi 7,5 milioane de gospodării ale populaţiei. Rezultatele ultimului recensământ au indicat o populaţie de 21,6 milioane de locuitori, din care 1,4 milioane de etnie maghiară şi 535.000 de romi. La recensământul de probă, desfăşurat între 7-16 mai a.c., s-a constatat că populaţia ţării a scăzut cu circa 1,5 milioane de persoane faţă de ultimul recensământ. Vârful demografic a fost atins în anii ’90, când populaţia României era de 23,2 milioane de locuitori. Primele date vor fi publicate în primul trimestru al lui 2012, dar rezultatele definitive vor fi cunoscute abia în 2014, când vor ajunge şi la Eurostat. DANA NEDESCU
UE ne vrea CNP-ul, pentru a ne monitoriza mai uşor
