Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

EXCLUSIV: JAFUL de la Spitalul Judeţean VÂLCEA, dat în vileag de Curtea de Conturi

VOCEA VÂLCII vă prezintă în EXCLUSIVITATE concluziile raportului Curţii de Conturi, după încheierea controlului la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea. Controlul mult aşteptat al Curţii de Conturi Vâlcea la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea s-a finalizat, iar concluziile sale sunt îngrijorătoare pentru cei care au condus unitatea spitalicească în perioada 2012 – 2014. Curtea de Conturi a iniţiat această verificare la cererea expresă a fostului preşedinte al CJ Vâlcea, Ion Cîlea, dar şi ca urmare a unor informaţii apărute în mass-media. De asemenea, Curtea de Conturi a primit mai multe sesizări cu privire la corupţia generalizată care s-a extins în aproape toate achiziţiile publice de la Spitalul Judeţean, dar şi la mafia licitaţiilor trucate organizate de unitatea spitalicească.
Cel mai mare spital din Vâlcea, care are anual peste 50.000 de pacienţi este Spitalul Judeţean de Urgenţă. Deşi, aşa cum rezultă din concluziile comisarilor de la Curtea de Conturi, la spital s-au făcut achiziţii extrem de costisitoare, orice vâlcean care are sau avut vreo rudă internată ştie că spitalul nu dispune de medicamente, bolnavii fiind nevoiţi să-şi cumpere medicamentele necesare, dar şi să bage mâna în buzunar dacă vroiau să le fie schimbate cearceafurile sau aveau nevoie de alte servicii spitaliceşti. De fiecare dată, conducerea spitalului vorbea despre subfinanţarea din sistem, dar şi despre eforturile care trebuiau făcute pentru ca angajaţii spitalului să-şi primească salariile.

Ion Cîlea atrăgea atenţia asupra corupţiei din Spital

Primul care s-a sesizat despre faptul că la Spitalul Judeţean se întâmplări lucruri cel puţin ciudate când vine vorba despre licitaţii a fost răposatul preşedinte CJ Vâlcea, Ion Cîlea.
„Nu consider că am nişte oameni atât de pregătiţi încât să scoată în evidenţă toate deficienţele care au fost la Spital. Recunosc că au fost multe deficienţe. Până acum am ajuns la trei mari concluzii. În primul rând – 40,63% din achiziţii sunt realizate printr-o procedură care nu este legală. Procedura negocierii fără publicare a unui anunţ de participare. Situaţia aceasta se înregistrează la materiale sanitare. Aceasta este una dintre cauzele pentru care se puteau strecura anumite lucruri necurate la aceste licitaţii. Voi solicita intervenţia Curţii de Conturi. Dacă cei de la Vâlcea nu vor, mă adresez domnului preşedinte Văcăroiu, să bage aici Curtea de Conturi… Şi la medicamente s-au făcut negociere directă. Şi acolo apar nişte deficienţe. E o reţea naţională care s-a ocupat de fraudarea acestor licitaţii…”, spunea regretatul preşedinte al CJ Vâlcea, Ion Cîlea, anul trecut.

Curtea de Conturi dă de pământ cu mafia din Spitalul Judeţean

Prima constatare a inspectorilor Curţii de Conturi se referă la estimarea necesarului de bunuri pentru o anumită perioadă, care s-a realizat în mod eronat. Astfel, din analiza necesarului întocmit de către Serviciul Aprovizionare – Transport nr. 11268/08.06.2012 pentru anul 2012 si estimativ pentru 01.01.2013 – 30.04.2013 s-a constatat că necesarul de dezinfectanţi aferent a 62,5% din loturi, pentru perioada 01.01.2013-30.04.2013 (4 luni) , este mai mare decât cantităţile necesare pentru anul 2012.
În unele cazuri valoarea estimată a produselor ce urmau a fi achiziţionate a fost determinată pe baza preţurilor de la achiziţiile din anii precedenţi deşi acestea nu erau rezultatul unei adevărate competiţii de piaţă, ca de exemplu: • Sonda Foley cu 2 cai, sterila, Ch12, Ch14, Ch16, Ch18, Ch20, Ch22, Ch24- preţ estimat = 4,39 lei; preţ mediu de vânzare în SEAP = 1,61 lei; • Spatule de unică folosinţă, din lemn, sterile – preţ estimat = 0,39 lei, preţ mediu de vânzare în SEAP = 0,07 lei;

MODA de la Spitalul Judeţean Vâlcea: Fără licitaţii sau caiet de sarcini restrictiv

În perioada 2013 – 2014, Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea a utilizat în mod nejustificat, pentru anumite achiziţii publice procedura „Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”, ca de exemplu: pentru achiziţiile de dezinfectanţi din anul 2013; pentru achiziţiile de materiale sanitare din anii 2013 şi 2014.
În unele cazuri în documentaţia de atribuire (caietul de sarcini) au fost introduse condiţii restrictive care au condus la restricţionarea accesului la competiţie pentru anumiţi ofertanţi, ca de exemplu: referirea pentru tifonul hidrofil 90 cm/100 m la standardul S.T.02/2002 şi că analiza s-a efectuat conform STAS 344/85, F.KX, BP1988, deşi pentru acest produs există standardul naţional SR EN 14079/2003 şi comportarea tifonului după sterilizarea la 120 gr, timp de 20 min, deşi standardul respectiv nu cuprinde o asemenea cerinţă.

Materiale sanitare fără licitaţie

În perioada 2012- 2014, pentru achiziţionarea materialelor sanitare s-a folosit metoda împărţirii acestora pe loturi. În situaţia licitaţiilor deschise din luna septembrie 2012 şi mai – august 2014, ca şi în cazul negocierii fără publicarea prealabilă unui anunţ de participare din luna iulie 2013, împărţirea materialelor sanitare s-a realizat în loturi mari şi foarte mari, uneori conţinând produse ale căror caracteristici sunt total diferite, singurul element comun fiind locul de folosinţă ( în lotul nr. 1 din achiziţie prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sunt cuprinse Masca oxigen elongată cu tubulatură pentru adulţi / copii, Recipient pentru recoltare secreţii 60ml, cu capac, steril dar şi spatule de unică folosinţă, din lemn, sterile, şi exemplele pot continua).
În situaţia unei licitaţii deschise pentru achiziţia de materiale sanitare, desfăşurată în perioada aprilie-august 2014, pentru anumite loturi a fost anulată procedura, în condiţiile în care la dosarul achiziţiei publice nu există nici un document justificativ în această privinţă. Anularea licitaţiei a condus la achiziţionarea de produse la preţuri nestabilite de piaţă.
„Practic, eu cunosc situaţia de la licitaţiile pentru materialele sanitare. Cei doi tartori din Spitalul Judeţean, Strigoiu şi Voicu, făceau caiete de sarcini cu dedicaţie câtorva firme de casă, care câştigă de ani buni licitaţiile, nimeni neavând curajul să se mai prezinte. Este vorba despre ALPHA MED 2000 SRL, LAMA MED SRL din Râmnicu Vâlcea, TUCH MED SRL şi PRODCOM FARM SRL. În 2014 s-a făcut o licitaţie pentru produse sanitare şi a mai participat şi o firmă din Prahova, care nu era în jocul lor. După desfăşurarea licitaţiei, această firmă a făcut contestaţie, iar Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor a admis cererea lor, obligând spitalul să refacă caietul de sarcini, întrucât acesta era întocmit tendenţios. Apoi, au reluat licitaţia pe mai multe grupe de produse, mai participând şi o firmă din Timişoara. Această firmă a dat preţuri la jumătate faţă de preţurile cerute prin caietul de sarcini şi a câştigat o parte din licitaţie, pe anumite grupe de produse. Culmea, firma din Timişoara a fost anunţată că se anulează doar partea din licitaţie câştigată de ea. Această firmă, fiind una puternică, şi cu avocaţi în spate, au ameninţat că vor acţiona în judecată, iar membrii comisiei de licitaţie au scris cu mâna lor pe procesele verbale că „se anulează licitaţia pentru grave nereguli constatate”.
În luna iunie 2014, nu se mai organizează licitaţie, făcând încredinţare directă către firmele agreate. Vă dau câteva exemple. ALPHA MED 2000 a estimat 161.600 ron şi i-a fost adjudecată suma, PRODCOM FARM SRL, având nr. de contract 9298/2014 estimează 912.313 şi se adjudecă aceeaşi sumă. Aici vorbim despre grave încălcări ale legii şi sunt încredinţat că instituţiile coercitive ale statului vor face lumină”, susţine consilierul judeţean Dumitru Tărăşenie. În cazul anumitor contracte, prin clauze specifice s-a prevăzut posibilitatea suplimentării cantităţilor contractate dar şi valoarea maximă până la care se poate suplimenta contractul prin acte adiţionale. În practică însă, valoarea maximă stabilită prin contract a fost depăşită, în unele situaţii valoarea suplimentară fiind aproape dublă decât valoarea iniţială a contractului. În alte situaţii, deşi prin contract nu s-a stabilit posibilitatea suplimentării cantităţilor contractate, acest lucru s-a realizat prin act adiţional.

Licitaţie pentru medicamente de 10 milioane de euro

Absolut incredibilă este suma cu care s-a câştigat licitaţia pentru medicamente: 48.780.972,69 lei, aproape 11 milioane de euro. În aceste condiţii, bolnavii erau obligaţi să-şi cumpere singuri medicamentele.
În data de 06.08.2012, conform raportului procedurii nr. 14703 din 23.07.2012 ,,licitaţie deschisă” pentru medicamente, au fost încheiate acorduri cadru pe o perioadă de 24 luni în valoare de 48.780.972,69 lei.
S-a constatat că pe parcursul derulării acestor contracte au existat cazuri în care titularii acordurilor-cadru, respectiv ai contractelor subsecvente încheiate în baza acestora, nu şi-au onorat obligaţiile asumate prin contract referitor la livrarea cantităţilor contractate sau menţinerea preţurilor stipulate prin contract. În traducere liberă, firmele abonate să câştige aceste licitaţii fac jocurile de fiecare dată, fără a aproviziona spitalul cu medicamentele atât de necesare pentru bolnavi. Însă, conturile firmelor se burduşesc cu banii de la spital, chiar dacă cu întârziere.

Prejudiciu de 427.964,80 lei

La finalul controlului, pe lângă măsurile ce au fost stabilite a fi luate de către reprezentanţii spitalului, inspectorii de la Curtea de Conturi au stabilit şi un prejudiciu, care urmează să fie recuperat de la persoanele răspunzătoare. În mod normal, decidenţii de la Spitalul Judeţean, care vor scoate bani din propriul buzunar sunt managerul general adică Georgeta Sălişte şi Mihăiţa Creţulescu, alături de managerii economici, dar şi de membrii întregului birou de achiziţii.
În multe cazuri, preţurile cu care au fost achiziţionate diverse produse prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare au fost mult mai mari decât cele cu care respectivele produse se comercializau pe piaţa liberă. Valoarea estimată a prejudiciului este de 427.964,80 lei, pentru care s-au estimat accesorii în valoare de 88.356 lei. De asemenea, inspectorii mai precizează că Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de către conducere a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea are la dispoziţie 15 zile pentru a depune contestaţie împotriva deciziilor Curţii de Conturi.