Legislația privind partajul și divorțul în România se schimbă, cu reduceri ale taxelor judiciare de timbru în anumite situații, inclusiv pentru partajul propriu-zis și bunurile aferente acestuia. Iată ce trebuie să știe cuplurile care au decis să se despartă.
S-a adoptat o nouă lege privind taxele de divorț. Taxele judiciare vor fi reduse la jumătate în cazurile în care cererea de divorț este depusă de către unul dintre soți, ale cărui condiții de sănătate fac imposibilă continuarea căsătoriei. O reducere similară se va aplica și altor cereri, care nu sunt legate direct de divorț, dar privesc stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, și cheltuielile de creștere și educare a copilului.
De asemenea, acțiunile și cererile depuse la instanțele judecătorești pentru divorț sau partaj vor fi impozitate în funcție de valoarea bunurilor, prin aplicarea unui procent cuprins între 1% și 8%. În prezent, taxele judiciare pentru acțiuni și cereri evaluabile în bani sunt:
- Până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei;
- Între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei;
- Între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei;
- Între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei;
- Între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei + 2% pentru ce depășește 50.000 lei;
- Peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.
Proiectul de lege aprobat de Guvern pe 23 mai 2024 va fi trimis în Parlament pentru dezbatere și adoptare.
Reguli pentru divorțurile cu copii
Parlamentarii au aprobat introducerea noțiunii de înstrăinare părintească, considerată o formă de violență psihologică asupra minorilor. Această schimbare vizează limitarea cazurilor în care unul dintre părinți îl denigrează pe celălalt în fața copilului, încercând să îl îndepărteze de acesta, mai ales în contextul divorțului.
Înstrăinarea părintească se referă la situațiile în care un părinte sau un membru al familiei extinse creează, tolerează sau profită de o situație în care copilul manifestă reținere sau ostilitate nejustificată față de celălalt părinte. Părintele înstrăinat, dezavantajat în relația cu minorul, va avea mai multe șanse să obțină custodia copilului la divorț. Un adult vinovat de înstrăinare părintească și care nu respectă deciziile instanței va plăti între 10% și 15% din venitul net lunar, până la conformare.
În cazurile în care părinții au divergențe privind contactele personale ale copilului, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, nevoile sale de îngrijire și educație, intensitatea legăturii afective cu părintele la care nu locuiește, comportamentul acestuia, existența unui caz de înstrăinare părintească și alte aspecte relevante.
Dacă unul dintre părinți împiedică sau afectează negativ relațiile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin încălcarea programului stabilit de instanță sau convenit cu celălalt părinte, sau refuză să respecte măsurile dispuse, serviciul public de asistență socială și, dacă este cazul, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului pot dispune monitorizarea relațiilor personale ale copilului pe o perioadă de până la 6 luni.