Educaţia în România este la pământ, sub multe aspecte. Cine este de vină? Poate modernităţile de după revoluţie sau influenţa media asupra moralei sau jocurile pe calculator sau tv-ul şi influenţa lor asupra copiilor sau părinţii care nu au timp niciodată pentru copii lor? Oricum, atitudinea elevilor faţă de învăţătură, şcoală şi profesori şi în final rezultatele obţinute la examenele importante din şcoli, spune totul…
Dar nu este vorba numai de învăţătură, la şcoală, ci şi de educaţia civilă şi educaţia despre sexualitate pe care o primesc copii noştri. Conform datelor apărute în presă, aproximativ 18.600 de tinere care aveau vârsta până în 19 ani au născut anul trecut, 662 dintre ele înainte să împlinească 15 ani, cele mai multe fiind din mediul rural, arată o statistică a Ministerul Sănătăţii.
De aceea, Consiliul Tineretului din România (CTR) solicită Ministerului Sănătăţii (MS), Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice (MECS) şi Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) să accelereze măsurile luate privind educația despre sexualitate și sănătatea reproducerii, măsuri regăsite în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, publicată în noiembrie 2014, dar şi în Strategia Naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, apărută în ianuarie 2015.
„De ani de zile discutăm de strategii, strategii și iar strategii, însă lipsa de acțiune concretă a Guvernului și în special a Ministerului Educației și a Ministerului Sănătății distruge mii sau chiar zeci de mii de vieți anual. Nu se asigură nici măcar o minimă informare referitor la problemele de sănătate sexuală și reproductivă. Situațiile acestea devin probleme sociale, tinere mame care nu mai intră sau nu mai continuă circuitul școlar, trăiesc în sărăcie, ele și copii lor, apar tot felul de abuzuri și se cheltuiesc apoi resurse imense de la bugetul de stat pentru protecție socială, când o mare parte a cazurilor ar putea fi evitate cu o minimă preocupare și investiție în educație”, declară Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România.
În Strategia de Sănătate 2014-2020, unul din obiective este reducerea numărului de sarcini nedorite și avorturi la adolescente (Obiectivul Strategic 1.2), însă niciuna dintre măsurile propuse nu ar avea indici de monitorizare sau de măsurare, fapt ce îi nemulțumește pe reprezentanții CTR. De asemenea, nici direcţiile strategice propuse de MS pentru reducerea numărului de sarcini nedorite și avorturi la adolescente nuar putea fi măsurabile, deşi, măsurile ar putea preveni numărul ridicat de sarcini în rândul minorelor.
Consiliul Tineretului din România solicită Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice ca materia opţională Educație pentru Sănătate (autorizată prin OM nr. 4496 /11.08.2004), care include un capitol dedicat sanătăţii reproducerii şi a familiei pentru fiecare modul, unde programa este organizată modular, adecvată vârstei elevilor, pentru clasele I-II, III-IV, V-VI, VII-VIII, IX-X, XI-XII să devină materie obligatorie deoarece nu toate unităţile de învăţământ preuniversitar au acces la această materie opţională.