Orientările americane spre teritoriul României, prezenţa agenţilor FBI la DNA, susţinerea SRI şi a ultimilor doi Preşedinţi ai României au împins-o pe neexperimentata Laura Codruţa Koveşi spre jungla politicului care are toate pârghiile pentru a controla întreg aparatul de stat, inclusiv Justiţia. Logica este simplă, dar trebuie multă experienţă politică pentru a o desluşi în cele mai ascunse de ochii neiniţiaţilor cotloane. Parlamentul, organismul care controlează tot, este compus din aleşi politic şi are în coordonare comisiile parlamentare de control, inclusiv pentru SRI. La asta se adaugă Ministerul Justiţiei aflat în subordinea partidului sau alianţei aflată la putere. Deci, există posibilitatea ca DNA să fie presat politic. Asta nu a vrut să creadă şefa anticorupţiei.
În consecinţă, începând cu atacul public la SIE, cu refuzul de a se prezenta în faţa unei comisii a Parlamentului pentru vizita din sufrageria lui Gabriel Oprea, lucru confirmat de Curtea Constituţională ca fiind obligatoriu acum, cu stenogramele care arată un posibil abuz de putere, cu reîntoarcerea la DNA a unui procuror surghiunit chiar de Kovesi şi culminând cu câştigarea în primă instanţă a procesului de către Sebastian Ghiţă neextrădat de sârbi, toate acestea au împins-o pe şefa DNA spre o ieşire în decor prin abandonarea discreţiei pe care o reclamă o asemenea funcţie. Sigur, retragerea lui Coldea a lăsat-o fără sprijinul cel mai important, fără protecţia care o apăra de un exterior politic a cărui spaimă de puşcărie îl determina să facă orice pentru a-şi scăpa pielea. Ceea ce a urmat, era previzibil. Dacă ar fi avut un consultant politic lângă ea, nimeni nu ar fi putut să îi atingă imaginea. Expunerea în public prin mass-media controlată de puşcăriabili şi chiar puşcăriaşi a permis ieşirea la iveală a unor lucruri care arată finalul doamnei de fier din anticorupţie.
Însă, ţinând cont de evidentul parteneriat consfiinţit chiar prin protocol cu SRI, putem specula că cel puţin o apariţie în public a Codruţei Kovesi a fost temă dată de structurile informative, care nici ele nu au calculat bine efectul umblatului prin faţa camerelor de luat vederi. Dacă ar fi rămas în biroul ei de la DNA şi nu s-ar fi apropiat de politic, Kovesi ar fi fost intangibilă.
Acum, după ce se pare că nici ambasadele, care pentru a-i susţine poziţia au procedat la imixtiune gravă în treburile altui stat, odată cu decizia Curţii Constituţionale s-au liniştit, Laura Codruţa Kovesi stă cu demisia pe masă. Surse din capitală dau ca sigură înaintarea de către acesta a demisiei spre Procurorul General al României. Motivul este faptul că s-a depăşit sfera denigrării numelui ei şi astfel studiile sociologice profesioniste indică prin scăderea încrederii populaţiei în lupta anticorupţie o atingere a imaginii instituţiei DNA. De aici până la desfiinţarea prin contopire sau prin alte metode ministeriale nu mai este decât un pas. În acest moment, nimeni nu poate calcula efectele regresului luptei anticorupţie într-un stat eminamente corupt, în care şi Biserica, cea mai credibilă instituţie, a picat în plasa procurorilor.
DNA trebuie readus în conştiinţa publică la nivel de maximă credibilitate, dar este necesară şi o reformă care să înlăture orice suspiciune de abuz sau poliţie politică. Dacă România este un stat puternic şi onorabil, atunci DNA nu stă într-un singur om. Dar dacă DNA stă doar în Laura Codruţa Koveşi asupra căreia planează suspiciuni rezonabile de colaboraţionism cu politicul şi de represiune nedreaptă, România are o problemă de personal.