Istoria românilor este istoria luptelor dintre clanurile de “boieri” pentru a putea ajunge la putere, pentru a se îmbogăţi, în dauna poporului. Istoria zilelor de azi se identifică cu lupta pentru putere a aleşilor din întregul spectru politic, a “baronilor” inventaţi de ei, a edecurilor fostelor servicii de informaţii, lupta fiind dusă pentru a dobândi puterea de a fura din avutul ţării şi a înrobi poporul, a-l stăpâni prin lipsa Justiţiei şi prin etalarea Terorii nivelului economic. La fel ca pe vremuri, unii conducători au fost schimbaţi prin judecăţi sumare şi capitale (Ceauşescu), alţii se vrea a fi îmbrânciţi din Cotroceni, spectacol similar cu lupta “porcilor” pentru a ajunge la jgheabul cu mâncare. Cam asta vor să facă pesediştii şi peneliştii trecutului apropiat cu actualul preşedinte, speriaţi că acesta se poate ţine de cuvânt şi-i va trage în “ţepe” pe nenorociţii care şi-au bătut joc de ţară. Acum, viitorul ţării depinde de prezentul justiţiei şi asistăm la un moment de cotitură decisivă. Justiţia română se află în momentul luării unei mari decizii, de extremă importanţă. Aşa cum primul om care a păşit pe lună ne-a învăţat pe noi, cei rămaşi acasă, pe pământ, că victoria lui este un “pas mare pentru întreaga omenire”, tot aşa “victoria justiţiei” noastre, în acest moment, asupra unuia dintre cele mai odioase exemplare ale mizeriei morale în care s-a prăbuşit această ţară, va fi un pas mare pentru toată suflarea românească şi ne va deschide un drum nou ce va fi un “modelul de urmat”. Prin arestarea lui Sorin Ovidiu Vântu procurorii, poliţiştii şi judecătorii au pus tunurile profesiei pe realitatea care ne-a infectat societatea post-decembristă, mafia statală. În sfârşit, a început defrişarea, în jungla escrocheriilor şi a escrocilor. Se aplică ferm “Dura lex sed lex”. 300.000 de români şi-au pierdut banii la FNI. Vântu a furat 500 de miliarde lei vechi. AVAS despăgubeşte continuu, şi nu mai termină odată, din lipsa de bani, pe cei 300.000 de oameni, din banii noştri, ai tuturor. Este ca şi cum toţi românii au fost furaţi câte 25 euro de persoană. Şi asta a făcut-o Vântu, cu neo-comuniştii lui, cu oamenii fostei Securităţi şi cu noii învârtiţi ai societăţii post-decembriste. Cred că pentru Vântu nu a fost nicio surpriză arestarea lui şi ar fi trebuit să nu fie pentru niciun cetăţean cu o inteligenţă peste medie. Cum se poate explica înteţirea total iraţională, până la un nivel insuportabil, a propagandei anti-putere, la cele două oficine (i)Realitatea şi Antenele lui Voiculescu? Mă întreb ce este în capul slujitorilor acestor posturi de au putut să fie în slujba unor personaje care, în fond au nenorocit zeci de mii de oameni, cum e acest sinistru Vântu? Las la o parte pe nebunii tip Stan Laptop, Ciuvică super-frustratul şi alţii. Ce i se întâmplă lui Vântu, era normal să se întâmple. Epopeea Vântu capătă accente din ce în ce mai interesante pe măsură ce ies la iveală noi şi noi mărturii cu privire la aspectele infracţionale legate de îndelungata sa activitate sub protecţia unor cadre ale sistemului siguranţei naţionale corupte, inclusiv a fostului director Radu Timofte. Cariera lui Timofte a fost strâns legată de numele unei persoane malefice, nejudecată până în prezent pentru răul făcut românilor, care a subordonat cea mai importantă instituţie a siguranţei naţionale unor vectori antiromâneşti, compromiţându-se munca a mii de ofiţeri care credeau că lucrează pentru România, când de fapt erau edecari la căruţa cu coviltir a măruntului cioflingar, tată al FNI. Trecutul lui Vântu este plin de umbre… Încă de când locuia în Roman se bucura de o proastă reputaţie fiind acuzat că a escrocat o serie de firme, apoi, din 1993, a făcut marele salt în afaceri cu ajutorul unor prieteni, din Neamţ şi al generalului Gioni Popescu. Însă marea lovitură a dat-o când s-a dus la Virgil Măgureanu şi i-a propus să formeze o firmă unde să fie angajate toate cadrele de conducere ale fostei Securităţi, cu salarii mult mai mari decât la serviciul de informaţii unde lucrau. Aşa a început Gelsor, în 1995 şi a ajuns să fie prima firmă de bokeraj, lucrând masiv pe piaţa neagră. Reamintiţi-vă că la Vâlcea, şefii FNI au fost securiştii Hodoroagă şi Pleşuvescu, ambii colonei trecuţi în rezervă. Pe statul de plată al lui Vântu s-a aflat cam toată lumea bună a FSN/PDSR/PSD – de la Ion Iliescu la prim-miniştrii Adrian Năstase şi Nicolae Văcăroiu şi de asemenea şefii serviciilor secrete – Ardelean, Timofte, Fulga. Comentariile devin de prisos. Legat de cazul FNI, surprinzătoare au fost decesele suspecte ale unor personaje-cheie. Camenco Petrovici – fost preşedinte al CEC, inculpat în dosarul FNI, a decedat în urma unui atac vascular cerebral. Tot de atac vascular cerebral a murit şi Mihai Tirigan – fost ofiţer DSS devenit un personaj-cheie în Gelsor. Vasile Alexoaie – fostul şef al Securităţii din Roman înainte de 1989, cooptat, după revoluţie, la şefia SRI Iaşi, a fost trecut în rezervă, devenind preşedintele FNI Iaşi şi director al filialei Gelsor Iaşi. Fiind un pion important în mecanismul Gelsor-FNI – a decedat tot în urma unui atac vascular cu implicaţii neurologice. Gabriel Tisler – fost director-adjunct al Direcţiei pieţe de capital din Banca Agricolă, pus sub învinuire, alături de Vântu, pentru săvârşirea unor infracţiuni în urma cărora Banca Agricolă a fost prejudiciată cu 94,51 mld. ROL, pe parcursul cercetării penale a făcut un accident vascular, el decedând înainte ca dosarul să fie trimis în judecată. Procurorul Luminiţa Şega care a finalizat ancheta în marile dosare în care a fost implicat SOV (FNI – FNA – Banca Agricolă) a fost îndepărtată sub pretextul restructurării postului şi a fost lovită de blestemul Vântului: atac cerebral ale cărui cauze nu au reuşit a fi desluşite de medici. Anchetele de presă au dezvoltat şi documentat teoria uciderii acesteia prin intoxicare lentă cu săruri de aluminiu.
Romeo Popescu