Parcă am chef ca astăzi să fiu înjurat. Ştiu că mulţi o vor face, după ce citesc rândurile acestea, dar nu pot rămâne mut. Profesia mă obligă să spun totul opiniei publice, mai ales atunci când se poate corecta o mare eroare, rod al propagandei politice neo-comuniste.
Cu toţii ştim că vuvuzelele pesediste, retardaţii, imbecilizaţii şi îndoctrinaţii politic susţin că vinovat de dispariţia flotei maritime a ţării ar fi Traian Băsescu. Ce dacă, pe vremea aceea, premier era celebrul Nicolae Văcăroiu – şi nimic nu se putea vinde fără aprobarea guvernului condus de el? Ce dacă grosul flotei s-a pierdut pe vremea când Traian Băsescu nu era ministrul Transporturilor?
Ce dacă fostul ministru Stănoiu (pesedistă înfocată) a declarat într-o şedinţă a Biroului Executiv al partidului (stenogramele sunt pe Internet) că nu i-a putut găsi lui Băsescu nici o responsabilitate în vânzarea pe nimic a flotei? Ce dacă… şi… ce dacă…? Aflat în delta Dunării, un individ burtos, mai uşor de sărit decât de ocolit, din Bucureşti (pe care anturajul său îl gratula cu apelativul „domn director”), în plimbarea noastră cu şalupa pe canalele Deltei, văzând o navă fostă românească, dar sub pavilion sirian, proprietatea Republicii Moldova – eşuată lângă farul aflat la confluenţa Dunării cu Marea Neagră, a afirmat că România nu mai are flotă maritimă din cauza lui Traian Băsescu.
Te-ai fi aşteptat la altceva de la un om cu pretenţii sociale (că avantajele economice i se citeau în supraponderabilitatea sa), dar s-a dovedit un nesocotit, un clevetitor, un marţafoi cu ştaif şi picioarele nespălate. La temă, am avut ocazia să reiau subiectul cu comandantul vasului de pasageri „Moldova”, pe când mă întorceam acasă, de la Sulina la Tulcea, unde aveam parcată maşina (se ştie că în deltă ajungi numai cu mijloacele de transport pe apă).
Acesta, într-o asistenţă suis generis, ne-a transmis o informaţie necunoscută publicului român. Iată declaraţia sa: „Vreau să fiu cât se poate de imparţial şi să susţin că Traian Băsescu este vinovat de vânzarea flotei, tot atât cât sunteţi dumneavoastră. Fostul preşedinte are o singură vină: a forţat creşterea salariului marinarilor, în pierderea armatorilor şi, deci, şi a statului român. Despre ce este vorba. Marinarii români aveau, atunci, un salariu lunar de 250-350 de dolari.
Ca formă de organizare sindicală, nu li s-a permis afilierea la sindicatul internaţional al marinarilor şi nu întâmplător. Peste tot în lumea marinei, salariul minim al celor care slujesc pe vapor este de 1100 de dolari. La verificările făcute în fiecare vas amărât din porturile lumii, dacă se constată că salariul marinarilor este sub baremul internaţional, se somează proprietarul, se aşteaptă să se trimită diferenţa de bani la salariu şi dacă nu se plăteşte, nava se confiscă, se scoate la licitaţie, se dau matrozilor banii refuzaţi la plată, se scad cheltuielile celor care s-au ocupat de caz şi diferenţa se restituie armatorilor.
Traian Băsescu, cu ştirea primului ministru, a semnat convenţia cu sindicatul internaţional şi, de aici, a început brambureala. Aflat într-un port, vaporul pe care eu îl comandam, a fost supus controlului de care vă vorbeam. Când s-a aflat salariul marinarilor noștri, vasul a fost oprit de la plecare, arestat şi mi-am anunţat şefii de la Constanţa. Aceştia, neavând bani ca să plătească datoria marinarilor, contrastaliile pentru amararea în port, etc., au hotărât abandonarea vasului care a fost scos la licitaţie.
Am văzut cu ochii mei semnătura ministrului Băsescu pe convenţia cu sindicatul internaţional. Atunci, cu ce se face vinovat acesta? Statul, ca întotdeauna, a vrut să fure munca grea a marinarilor, neplătind-o la adevărata ei valoare. Şi de aici… arestările de nave. Dacă Traian Băsescu se face vinovat de ceva, este că a vrut o viaţă mai bună şi decentă pentru munca prestată de marinari. Asta să spuneţi cititorilor ziarului dvs. şi cred că aceștia or să dea la o parte propaganda mincinoasă a PSD-ului”.