Hotărârea de invalidare a primarului ales Mircia Gutău de către președintele Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, Bogdan Mateescu a fost atacată cu recurs de către apărătorul lui Gutău, Octavian Fieroiu, urmând ca Tribunalul Vâlcea să dea un termen de judecată în acest dosar, speră avocatul, cu celeritate, deoarece situaţiac creată este una care necesită urgenţă.
Mircia Gutău a candidat din partea PER la alegerile locale din data de 5 iunie 2016 pentru funcţia de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, câştigând alegerile cu un procent de 41,86%, obţinând 16.724 de voturi.
IATĂ recursul depus de avocatul Octavian Fieroiu
STIMATE DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnatul Gutău Mircia, domiciliat în ***, posesor al C.I. seria ** nr. **, CNP **;
În temeiul dispoziţiilor art. 466 şi urm. din Codul de procedura civilă, declar apel principal împotriva încheierii nr. 3114 din 22.06.2016 pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea în dosarul nr. 6307/288/2016, hotărâre pe care o critic ca fiind, vădit, netemeinica şi, esenţial, nelegală;
Solicitându-vă, în mod respectuos, să procedaţi la schimbarea, în tot a hotărârii judecătoreşti menţionate, admiţând cererea formulată şi dispunând validarea alegerii mele în funcţia de Primar al Municipiului Rm. Vâlcea la alegerile locale din data de 5 iunie 2016, având în vedere următoarele
MOTIVE
Judecătoria Rm. Vâlcea susţine că eu, Gutău Mircia, nu aş fi îndeplinit „condiţia de eligibilitate”, pentru a candida şi a fi ales în funcţia de Primar al Municipiului Rm. Vâlcea.
Ca urmare, prin încheierea nr. 3114 din 22.06.2016, această judecătorie a „… dispus invalidarea alegerii domnului Gutău Mircia, candidat din partea Partidului Ecologist Român la alegerile locale din 5.06.2016, în funcţia de primar al municipiului Rm. Vâlcea …”.
Unicul „argument” iniţial invocat: „INEXISTENŢA unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a aplicat interdicţia exercitării dreptului de a fi ales”.
Ulterior, însă, constatând că „inexistenţa” imputată nu reprezintă o cauză de invaliditate a alegerii subsemnatului, judecătorul fondului a schimbat, radical, registrul, lansându-se într-o veritabilă pledoarie a unor opinii personale, în afara dispoziţiilor legale aplicabile în speţă, aşa încât, considerentele hotărârii se concretizează într-o teoretizare speculativă şi inutilă, pe cuprinsul a 8 (opt) pagini …
S-a reuşit provocarea unei situaţii scandaloase, pornindu-se, exclusiv, de la o susţinere făcută în flagranta contradicţie cu legea şi ajungându-se, astfel, la o discuţie total inutilă: durata interdicţiei referitoare la ocuparea funcţiei de primar, de către mine.
Cel puţin, în speţă, absolut orice discuţie pe tema amintite este inutilă şi contravine legii, întrucât, în cazul meu, durata respectivă a fost, deja, stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă – sentinţa penală nr.1945 din 23 iulie 2014 pronunţată de Judecătoria Drobeta – Turnu Severin în dosarul nr. 8464/225/2014 – HOTĂRÂRE PRIN CARE S-A STATUAT – DEFINITIV – CĂ SUBSEMNATUL NU FOT ÎNDEPLINI FUNCŢIA DE PRIMAR O PERIOADĂ DE 2 (DOI) ANI, ÎNCEPÂND CU DATA DE 24 MARTIE 2013.
În pofida situaţiei arătate, Judecătoria Rm. Vâlcea – care ţine să precizeze că „instanţă de validare nu are un rol pur decorativ” (!?!) – continuă să susţină că:
„… în cazul alegerii primarilor şi a consilierilor locali şi judeţeni, legea NU A LIMITAT INTERDICŢIA de a fi ales în aceste funcţii doar pe durata stabilită prin lege sau prin hotărâre judecătorească (!!!) a interdicţiei exercitării dreptului de a fi ales”, (pagina nr. 4 din încheierea apelată).
„Argumentul” invocat în susţinerea concluziei enunţate constă în aceea că, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. 2 lit. b din Legea nr. l 15/2015, nu pot fi alese „… persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice …”.
Iar, cum, din cuprinsul acestui text de lege lipseşte sintagma: „PE DURATA STABILITĂ PRIN HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCA DEFINITIVĂ SAU PRIN LEGE” rezultă, conform opiniei primei instanţe, ca interdicţia de a fi ales continuă să-şi producă efectele, chiar dincolo de durata pedepsei complementare aplicate şi indiferent de limitele acesteia.
Concluzia instanţei de fond este, deci, că, atât durata cât şi expirarea executării pedepsei complementare, nu ar avea, absolut, nicio relevantă juridică cu privire la întinderea, în timp, a efectelor interdicţiei de a fi ales.
Încheierea nr. 3114 din 22.06.2016 pronunţată de Judecătoria Rm. Vâlcea în dosarul nr. 6307/288/2016 este, esenţial netemeinică şi nelegală, precum şi, vădit tendenţioasă, deoarece:
Premiza pe care se întemeiază raţionamentul instanţei de fond, în sensul că din textul art.6 alin.2 lit. b din Legea nr. 115/2015 lipseşte sintagma „pe durata stabilită prin hotărâre judecătoreasca definitivă sau prin lege” şi, deci, că interdicţia dreptului de a fi ales în funcţia de primar nu se limitează la durata pedepsei complementare, este, total, eronată.
Că interdicţia respectivă produce efecte numai în limitele duratei pe pedepsei complementare prin care a fost instituita, este un fapt de la sine înţeles chestiune pentru înţelegerea căreia nu este necesară niciun fel de „sintagma”, în acest sens, în cuprinsul legii.
Iar, împrejurarea că există şi unele situaţii în care „sintagma” respectivă este înglobată în textul legii nu reprezintă un argument în sprijinul opiniei instanţei de fond, ci, dimpotrivă, acele reglementări sunt deficitare, prin dublarea, în mod inutil, a unei idei ce decurge, logic, din conţinutul textului de lege respectiv.
În speţă, din moment ce textul art. 6 alin. 2 lit. b din Legea nr. 115/2015 reglementează faptul că nu pot fi alese „persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales”, împrejurarea că efectele acestei interdicţii se întind, în timp, pe durată stabilită prin acea hotărâre judecătoreasca, este implicită.
De altfel, dacă, interdicţia de a fi ales NU ar fi limitată la durată stabilită prin hotărâre judecătorească, cum susţine judecătorul fondului, devin inevitabile câteva întrebări: a).- care este, totuşi, durata legală a interzicerii dreptului de a fi ales? b).- cine şi în ce temei stabileşte această durată? c).- care mai este raţiunea stabilirii unui cuantum concret al pedepsei complementare aplicată prin hotărâre judecătoreasca definitivă, pedeapsa ce consta tocmai în interzicerea – pentru o perioadă la fel de concretă – a dreptului de a fi ales?
Iar, răspunsurile la aceste întrebări trebuie date în conformitate cu legile existente, iar nu cu referiri teoretice, ca cele din considerentele hotărârii atacate, precum necesitatea instituirii unor măsuri pentru combaterea flagelului corupţiei, etc., care pot forma, eventual, doar obiectul unor propuneri de lege ferendă…
În realitate, rezolvarea legală a situaţiei juridice din prezenta speţă este foarte simplă, după cum urmează:
Prin decizia definitivă nr. 273 din 27 ianuarie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 698/57/2008, mi s-a aplicat „… pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a lit. b şi c Cod penal PE O DURATĂ DE 2 ANI, după executarea pedepsei principale”, de 3 ani şi 6 luni de închisoare.
Totodată, prin decizia penală definitivă nr. 797 din 12 iunie 2014 dată în dosarul nr. 1270/288/2009*, Curtea de Apel Craiova mi-a aplicat „pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a Il-a a, b şi c (dreptul de a fi primar) C.p. din 1968, PE O PERIOADĂ DE 2 ANI, după executarea pedepsei principale”, de 2 ani şi 6 luni închisoare.
Prin cea de-a 2-a decizie s-a procedat şi la contopirea celor două pedepse principale aplicate prin hotărârile judecătoreşti mai sus menţionate.
Aşa cum s-a statuat prin sentinţa penală nr. 1945 din 23 iulie 2014 pronunţata de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în dosarul nr. 8464/225/2014 (definitivă, potrivit deciziei nr.753/2014 a Tribunalului Mehedinţi, prin respingerea contestaţiei formulată de DNA – Serviciul Teritorial Craiova), executa rea pedepsei principale, de 3 ani şi 6 luni închisoare, a luat sfârşit la data de 24 martie 2 0 13 .
De subliniat că, prin această hotărâre, au fost contopite pedepsele complementare aplicate prin cele două decizii judecătoreşti mai sus menţionate.
Totodată, ca urmare a contopirii amintite, prin sentinţa penală nr. 1945/23 iulie 2014, instanţa de judecată a stabilit – definitiv – ca subsemnatul SĂ EXECUT pedeapsa rezultantă, con stând în interzicerea drepturilor „prevăzute de art. 64 lit. a teza a 2-a, lit. b silite. inclusiv DREPTUL DE A FI PRIMAR, Cp. din 1969, pe o durată de DOI ANI, după executarea pedepsei principale”.
Faţă de această situaţie, pe de-o parte, rezultă clar că executarea pedeapsei complementare (executare care a început, după executarea pedepsei principale, la 24.03.2013), pedeapsa complementară prin care mi s-a interzis dreptul de a fi primar, a încetat la data de 24 martie 2015.
Pe de altă parte, prin această hotărâre judecătorească definitivă se statuează, categoric, că întinderea în timp a interdicţiei de a fi primar se limitează, obligatoriu, la durata de doi ani a pedepsei complementare aplicate, interdicţia respectivă încetând, astfel, la aceeaşi dată: 24 martie 2015.
În acest context, atât soluţia de invalidare cât şi susţinerile făcute pentru motivarea acesteia, reprezintă o încălcare vădită a dispoziţiilor legale mai sus citate, cât şi o evidentă sfidare a măsurilor dispuse printr-o hotărâre judecătoreasca definitivă.
Dar, nu trebuie pierdut din vedere caracterul evident contradictoriu al argumentelor folosite pentru motivarea soluţiei: aşa cum am arătat, iniţial, instanţa de fond a invocat „Inexistenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a aplicat interdicţia exercitării dreptului de a fi ales”, mizându-se pe impresia că depunerea candidaturii s-ar fi făcut înainte de expirarea pedepsei complementare aplicată prin hotărârea „inexistentă”, la dosar.
Rezultă, astfel, că la momentul pronunţării încheierii apelate, au fost complet ignorate dispoziţiile legale aplicabile în materie, conform cărora, existenţa, la dosar, a hotărârii amintite nu era necesară, având în vedere următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr. 35/2008, tocmai în scopul respectării dispoziţiilor legale în domeniul alegerilor locale, a fost instituit un Registru electoral la fiecare primărie, document în care se realizeaza „înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor romani cu drept de vot înscrise în Registrul electoral”, activitate care se desfăşoară „în mod permanent… pe baza documentelor oficiale prezentate… de autorităţi…”.
În scopul arătat, „Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, precum şi Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor pun la dispoziţia Autorităţii Electorale Permanente datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actualizării Registrului electoral”.
Iar, conform dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 35/2008, în cazul interzicerii drepturilor electorale, se procedează la RADIEREA persoanei respective din Registrul electoral.
De subliniat că, potrivit art. 23 alin. 2 din aceeaşi lege: „Actualizarea datelor de identificare a cetăţenilor romani cu drept de vot înscrise în Registrul electoral sau RADIEREA acestora din Registrul electoral se realizează ÎN CEL MULT 24 DE ORE DE LA DATA LUĂRII LA CUNOŞTINŢĂ DE CĂTRE PRIMARI A CAZURILOR CARE IMPUN ACTUALIZAREA SAU RADIEREA”.
În fine, conform prevederilor art. 23 alin. 11 din legea nr. 35/2008, orice modificare intervenită după predarea listelor electorale permanente, „se comunica… biroului electoral al secţiei de votare, în termen de 24 de ore „.
Aşadar, pentru a se verifica eventuala pierdere a drepturilor electorale, nu este necesară „… existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a aplicat interdicţia exercitării dreptului de a fi ales „,cum, vădit, eronat a considerat, iniţial, Judecătoria Rm. Vâlcea, fiind suficientă consultarea Registrului electoral, document instituit tocmai în acest scop.
Or, în perioada depunerii candidaturii mele pentru funcţia de primar la alegerile locale din 5 iunie 2016, subsemnatul NU figurez ca fiind radiat din Registrul electoral existent la Primăria Rm. Vâlcea, ca urmare a expirării duratei pedepsei complementare aplicate prin hotărârile judecătoreşti menţionate, situaţie verificată, corespunzător, de către Biroul Electoral de Circumscripţie al Judeţului Vâlcea.
Ca urmare, depunerea candidaturii mele a fost considerată ca perfect legală şi admisă, conform dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 115/2015, printr-o hotărâre, stabilindu-se că îndeplinesc condiţiile legale de eligibilitate, de Biroul Electoral de Circumscripţie Vâlcea – DECI, TOT DE CĂTRE UN JUDECĂTOR…
Edificându-se, ulterior, referitor Ia cele de mai sus, instanţă de fond a schimbat, radical, motivarea, susţinând că interdicţia dreptului de a fi ales nu se limitează la durată stabilită prin hotărârea judecătoreasca a cărei lipsa o reclamase iniţial … Cu alte cuvinte, la o soluţie, evident dinainte stabilită, se poate confecţiona, apoi, şi o motivare.
Fiindcă, întreaga derulare a evenimentelor demonstrează că, în acest caz, altele, decât cele de ordin juridic, sunt considerentele pentru care s-a pronunţat o asemenea soluţie, de către Judecătoria Rm. Vâlcea.
De pildă, abandonarea termenilor juridici, cu referire la persoana subsemnatului, care, în considerentele hotărârii atacate, nu sunt niciodată indicat prin calitatea procesuală pe care o am (petent), fiind etichetat, în schimb, în mod repetat şi în variate forme, ca fiind „UN INFRACTOR CONDAMNAT” demonstrează o pornire personală din partea judecătorului fondului, constând într-o duşmănie atât de înverşunată, încât este exclusă minimă imparţialitate necesară în soluţionarea corectă a cauzei.
Anexez alăturat, în xerocopie certificată, hotărârile judecătoreşti mai sus invocate, precum şi comunicatul de presă al Judecătoriei Rm. Vâlcea.