Arestarea bancherului Dorin Dobrișan, în legătură cu afacerile făcute împreună cu Ovidiu Ciogescu, patronul firmei Electrovâlcea, a surprins mai pe toată lumea. Informațiile ermetizate, despre caz, au dat ocazia răspândirii unor zvonuri care mai de care mai neadevărate, insultătoare sau calomnioase. Dacă după terminarea urmăririi penale și depunerea dosarului la instanța de judecată ar compara cineva acuzațiile și probatoriul, apărarea și mărturiile, cu cele publicate în presă până acum, ar trage concluzia neprofesionalismului ziariștilor care au abordat subiectul, ei dovedindu-se urechiști de frunte ai presei locale. Ziarul nostru, aidoma cotidianului ” Gândul” , este un ziar de luptă împotriva corupției și, ca atare, documentarea cazurilor trebuie să fie prețioasă și exactă, nimeni neavând dreptul de a se juca cu imaginea subiecților anchetați, cu demnitatea și onoarea lor. Pe acest fundament, VOCEA VÂLCII dă publicității numai informații certe, rod al documentării directe și al coroborării informațiilor obținute din trei surse, cu realitatea evenimentului petrecut. Arestarea preventivă Ca o primă acțiune, după efectuarea perchezițiilor domiciliare și la locul de muncă a celor bănuiți de comiterea unor acte grave de corupție, procurorii DNA au dispus măsura arestării preventive, pentru 24 de ore, a bancherului Dobrișan și a afaceristului Ciogescu. În sarcina acestora s-a pus comiterea infracțiunilor de dare de mită, luare de mită, abuz în serviciu și uz de fals. Procurorii acuză că Dobrișan Dorin, în calitatea sa de director al Sucursalei Rm. Vâlcea a CEC Bank SA ar fi atribuit nelegal contracte de prestări servicii numitului Ciogescu Ovidiu „administrator al SC ELECTROVÂLCEA SA, că i-ar fi aprobat o linie de credit suplimentară de 55 milioane de lei și că în schimbul acestor servicii a primit bunuri cu titlu de mită în valoare de 202.000 de euro. De asemenea, mai este acuzat de faptul că în mod nelegal a acordat comisioane de intermediere unor societăți imobiliare și că, folosind înscrisuri falsificate, și-a aprobat și a contractat un credit în valoare de l.200.000 lei. Astfel că, prin atribuirea contractelor de lucrări, prin acordarea de comisioane de intermediere și prin creditul de nevoi personale ar fi prejudiciat banca pe care a condus-o cu suma de 3.180.162 de lei. După numai câteva zile de la arestare, avocații celor doi au sesizat instanța Curții de Apel din Pitești cerând casarea încheierii Tribunalului Argeș „secția Penală prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă (dosar nr. 3142/109/2010), cu consecința anulării mandatului de arestare preventivă și înlocuirea acestei măsuri cu o alta, prevăzută în Codul de procedură penală. După cum s-a obișnuit opinia publică, din zona arondată juridic Curții de Apel Pitești,  ca nici o solicitare de eliberare condiționată făcută până acum să nu- și fi găsit înțelegere la judecătorii acestei instanțe, nici în cazul Dobrișan „Ciogescu nu s-a apreciat că punerea lor în libertate nu ar reprezenta un pericol public. Consecințele perchezițiilor Ancheta penală în cazul celor doi se desfășoară încă din anul 2008, discreția urmăririi și verificării probelor deținute necreând probleme niciunuia dintre inculpați. Totul a început de la raportul Curții de Conturi Vâlcea și a actelor de control întocmite de funcționarii Centralei CEC, prin care s-au evidențiat nereguli în ceea ce privește relația contractuală dintre sucursala Rm. Vâlcea a unității bancare și SC Electrovâlcea. Conținutul și concluziile desprinse din documente administrative supuse expertizei, făcută de personal calificat agreat de procurorii DNA, au dus la începerea urmăririi penale. După numai două zile, au urmat perchezițiile și reținerea celor doi râmniceni pentru 24 de ore. În urma perchezițiilor domiciliare, atât la Dorin Dobrișan, cât și la Ovidiu Ciogescu au fost identificate și ridicate două agende (câte una de fiecare) în care inculpații și-au în șirat întreaga activitate presupus infracțională, cu date amănunțite, nume, bani, situații și împrejurări. Totodată, la domiciliul lui Dorin Dobrișan a fost identificată copia unei adrese prin care procurorii DNA au solicitat înscrisuri de la CEC Bank, înscrisuri necesare soluționării dosarului penal, adresa având caracter esențial și confidențial pentru cauză. Din dosar: ” în condițiile în care în urma percheziției domiciliare efectuate la inculpatul Dorin Dobrișan, conform procesului verbal de percheziție fila 11 vol. 23, a fost identificată copia unei adrese prin care DNA a solicitat înscrisuri către CEC Bank, înscrisuri necesare soluționării dosarului penal, adresa de solicitare ce se regăsește fila 145 vol. 23, având caracter strict confidențial și cuprinzând date esențiale despre cauză.” La percheziția făcută la SC Electrovâlcea au fost găsite contracte „în original „privind lucrări acordate de CEC Bank care nu sunt identice cu cele existente în cadrul sucursalei bancare și, de asemenea, a fost găsită o copie a actului de control întocmit de funcționarii Centralei CEC (București), care evidențiază nereguli în ceea ce privește relația contractuală dintre sucursala Rm. Vâlcea a unității bancare și SC Electrovâlcea. În legătură cu existența adresei DNA găsită acasă la Dorin Dobrișan, acesta s-a apărat cu următorul argument: ” Față de adresa DNA care a fost găsită la mine acasă, am declarat deja cum mi-a parvenit, fapt ce nu-mi este imputabil și este vădit ca urmare a aflării despre această adresă nu am întreprins nici o măsură care să conducă la ideea că mă sustrag urmării penale, că influențez părțile, martorii sau experții, că distrug, alterez sau sustrag mijloacele materiale de probă” . Inculpații „pericol social? Măsura arestării preventive reprezintă cea mai drastică măsură procesuală și este o excepție de la regula de bază a desfășurării procesului penal în stare de libertate. De și instanța Curții de Apel Pitești cunoaște acest lucru, totu și a admis solicitarea procurorului DNA și a menținut pe inculpați în arest. În ceea ce privește condiția pericolului concret pentru ordinea publică procurorii au concluzionat următoarele: ” În speța de față, inculpații sunt cercetați pentru fapte de corupție, care, în opinia instanței au o mare gravitate, dată fiind repetabilitatea acestora, împrejurarea că în această modalitate a fost prejudiciată o unitate bancară cu capital Integral de stat, aspecte ce sunt de natură a periclita ordinea publica în contextul socio-economic actual și poate da un exemplu negativ celor care se apropie de acest fenomenFaptele reținute în sarcina acestor inculpați, cu privire la care există indicii temeinice de săvâr șire, constituie, în opinia noastră, veritabile sfidări la adresa ordinii de drept, care impun o ripostă pe măsură din partea organelor judiciare. Faptele de natura celor imputate inculpatului Dorin Dobrișan aduc atingere probității profesionale a unor persoane cu funcții publice, cinstei de care trebuie să dea dovadă acestea, de a nu profita de funcția publică pentru a obține venituri ilicite sau pentru satisfacerea propriilor interese prin nesocotirea membrilor societății. De asemenea, activitatea infracțională reținută cu privire la inculpatul Ovidiu Ciogescu are un ecou nefavorabil având în vedere că acesta a înțeles să obțină avantaje financiare pentru societățile sale comerciale prin coruperea în mod repetat a unui funcționar public. Pericolul social concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților este determinat totodată de realitatea socială care ne înconjoară, de ecoul unor asemenea fapte în rândul societății civile.” Iată cum se justifică pericolul social în actul de acuzare al DNA: ” Apreciem că pregătirea profesională a inculpaților, persoane cu studii superioare, bine orientate din punct de vedere social și profesional, nu este în măsura a fundamenta concluzia că aceștia pot fi cercetați în stare de libertate având în vedere că s-au folosit de cunoștințele pe care le dețin pentru obținerea unor avantaje materiale pe alte căi decât cele legale. Contrar aprecierilor părerilor apărătorilor inculpaților, socotim că tocmai datorită împrejurării că inculpații au o pregătite superioară, aveau posibilitatea de a conștientiza pe deplin care sunt consecințele desfășurării în mod continuat a unor activități ilegale” . Pe parcursul administrării de noi probe, inculpatul Ovidiu Ciogescu a mai primit în sarcina sa juridică o infracțiune și anume delapidarea. Adică, el, patronul, s-a delapidat pe el, patronul. A surprins această acuzație, complicitatea la comiterea ei punându-i-se în sarcină și lui Dorin Dobrișan. Vă vom explica și de ce. Complici, martori, inculpați În legătură cu acordarea de comisioane ilegale unor firme imobiliare, ca urmare îndrumării la CEC pentru obținerea de credite în folosul clienților lor, sunt avute în vedere agențiile imobiliare PROCONFORT (Nina Covaci „fostă Mănoiu), DELUX (Luminița Popescu) și Marvelov. Administratorii firmelor sunt anchetați în calitate de inculpați, după cum sunt anchetați în aceea și calitate Constantin Bododea, responsabilul zonal al CEC pentru investiții și Dan Popescu, patronul unei firme de consultanță contabilă despre care există probe că ar fi falsificat adeverințe de salariu unor indivizi, în scopul atingerii plafonului valoric, pentru primirea creditelor de locuințe. Totodată, se află mai în stadiul de învinuit/ inculpat salariatele CEC „Livia Gheorghe (fostă lucrătoare la ” credite persoane fizice” ) și Alexandra Ciuteanu. Din rândul personalului unității bancare a mai fost chemată la audieri secretara Mariana Dorobanțu, capitol despre care vom vorbi în numărul viitor. Tot la audierea de la Pitești a mai fost prezentă și Dana Stanciu „patroana salonului de înfrumusețare ” DEA” , din Rm. Vâlcea, sora Ninei Covaci, patroana agenției imobiliare ” Proconfort” . Surse judiciare din cadrul Curții de Apel Pitești ne-au comunicat, în timpul scrierii articolului, că salariata CEC Alexandra Ciuteanu v-a fi trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor de fals, uz de fals și complicitate la abuz în serviciu. Despre aceasta, colegii de serviciu, cât și cei din anturajul personal, ne-au declarat că tânăra este o victimă a cazului, seriozitatea, abnegația și respectul ei față de muncă, neputând fi puse la îndoială. Numai lipsa ei de experiență, dar și a datorita educației, respectului și supușeniei față de superiorii ierarhici, au condus-o la comiterea presupuselor ilegalități de care este acuzată. Concluzii temporare Dosarul penal care se construiește, este foarte greu. Până acum, el are 24 de volume, cu peste 20 de mii de documente probatorii. Prin agendele păstrate și găsite de procurori, la percheziții, Dobrișan și Ciogescu și-au băgat, singuri, capul în laț. În conținutul acestora, apar explicații și probe despre cum a luat afaceristul Ciogescu, de la CEC, spațiul fostei unități bancare din Rm. Vâlcea sau spațiul unde funcționează acum o cafenea, lângă Judecătoria Vâlcea. ” Nu mi-aș fi imaginat că Dorin Dobrișan și Ovidiu Ciogescu pot lucra atât de neglijent” „ne-a declarat unul din avocații cauzei. Am mai aflat că, de câteva zile, s-au extins cercetările în sarcina lui Dobrișan și, se pare, cauza va fi ramificată spre arestatul Lorică Gorun și ” aventurile lui  financiare” de la Pensiunea Valentina, din Rm. Vâlcea. În momentul de față, bancherul Dobrișan refuză să se apere așteptând probarea acuzațiilor de către procurori. Dosarul se mai află încă în faza de urmărire penală și, după cum ni s-a spus, el va fi depus la instanța de judecată în maxim 2 luni de zile. Ca probe, sunt folosite înscrisuri, înregistrările audio ale convorbirilor telefonice (peste 300 de ore de înregistrări), mărturii, acte de control financiar și expertize. ” Într-un dosar ca acesta, poți să aduci toți profesorii universitari de drept din țară și nu se pot da jos acuzațiile. Sunt probe ale presupusei vinovății (deocamdată), ca pe picior” „ne-a mai declarat avocatul consultat de noi. De curând, acuzările din dosar, împotriva bancherului, au fost schimbate, în sensul agravant, adăugându-se acelora comunicate de biroul de presă al DNA, încă trei infracțiuni constatate din acte că ar fi fost comise. Cuprinderea infracțiunii de delapidare în sarcina afaceristului Ciogescu, este numai un artificiu al procurorilor. În noul Cod Penal, infracțiunea de delapidare, în cadrul firmelor private, a fost scoasă, ea fiind funcțională numai în unitățile economice de stat. Pentru toate infracțiunile puse în sarcina celor doi inculpați, maximum de pedeapsă este de șiapte ani, fapt ce creează posibilitatea ca inculpații să poată cere eliberarea condiționată și să li se și aprobe, termenul de închisoare prevăzut pentru eliberare fiind, ca limită maximă, de 18 ani. Ori, în cadrul infracțiunii de delapidare, maximum de pedeapsă este de 20 de ani, lipsind, astfel, posibilitatea apărătorilor de a cere eliberarea condiționată. În timpul documentării noastre, persoanele de contact ne-au sugerat faptul că bancherului Dobrișan i se vor mai întocmi trei dosare penale, în alte cauze și cu alți subiecți, astfel încât, dacă va fi pus în libertate condiționat, la ușa sălii de judecată, îl vor aștepta procurorii DNA, cu alte mandate de arestare. NB – După apariția articolului, sursa noastră din cadrul justiției argeșene a ținut să ne semnaleze o greșeală de documetare în sensul că Livia Gheorghe – salariata CEC (fostă lucrătoare la ” credite persoane fizice” )  nu are calitatea de învinuit/inculpat în această cauză, ci numai de martor, fiind deja audiată de procurorii DNA. Facem cuvenita rectificare în ediția electronică, urmând a se face îndreptarea și în numărul viitor al ediției tipărite.
• Romeo POPESCU