La începutul acestei săptămâni, am dat curs invitaţiei conducerii ACL Vâlcea, aripa PDL, însoţind mica delegaţie de dreapta a judeţului la prezentarea proiectul prezidenţial „România lucrului bine făcut”, proiect al candidatului Klaus Werner Iohannis. În prezenţa conducerii Alianţei, a membrilor corpului diplomatic acreditat la Bucureşti şi a cel puţin 1000 de invitaţi din Bucureşti şi din ţară, a fost oficializat proiectul domnului Iohannis, menţionându-se că este vorba de un pro¬iect pentru viitorii zece ani.
La începutul acestei săptămâni, am dat curs invitaţiei conducerii ACL Vâlcea, aripa PDL, însoţind mica delegaţie de dreapta a judeţului la prezentarea proiectul prezidenţial „România lucrului bine făcut”, proiect al candidatului Klaus Werner Iohannis. În prezenţa conducerii Alianţei, a membrilor corpului diplomatic acreditat la Bucureşti şi a cel puţin 1000 de invitaţi din Bucureşti şi din ţară, a fost oficializat proiectul domnului Iohannis, menţionându-se că este vorba de un pro¬iect pentru viitorii zece ani, acesta fiind, după cum spun jurnaliştii la unison, un slogan care a schimbat faţa unui oraş medieval din Transilvania şi o bună găselniţă pentru acea parte a electoratului care doreşte să trăiască într-o „ţară ca afară”. Un preşedinte implicat, dar fără derapaje, sprijinirea independenţei justiţiei şi a serviciilor secrete sau „apro¬¬fundarea” parteneriatului cu SUA se numără printre obiectivele prezidenţiabilului ACL. Printre obiectivele sale se numără şi sprijinirea, în continuare, a justiţiei. Concret, liderul PNL promite că va sprijini dezvoltarea capacităţii procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi îmbunătăţirea performanţei la nivel local „în paralel cu cea foarte bună de la nivel naţional”. Ce şanse are Iohannis să schimbe România? Nu este bună întrebarea. Ce şanse au românii să schimbe România? Aceasta ar fi întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem toţi, din ţară sau diaspora. Liberalul Iohannis poate fi catalizatorul unui progres, dar oamenii de rând sunt cei care vor fi exigenţi cu ei înşişi, cu Justiţia, Educaţia, Sănătatea etc. Adică cu societatea în care dorim să trăim.
„Avem vreo 15-17 milioane de voturi la dispoziţie, mai mult decât suficient ca să impunem un mod de viaţă care să ne convină. Germania este Germania din cauza germanilor, nu numai a doamnei Merkel… Elveţia este o ţară săracă, fără nici o resursă, dar cetăţenii sunt bogaţi. O bună administraţie, democraţia directă, justiţia prezentă, fac din această ţară un paradis pentru cei care o locuiesc. Şi industriile, educaţia, ştiinţele, chimia, finanţele, mecanica fină etc… sunt dezvoltate şi armonioase. Şomajul este insignifiant etc… Oraşele şi satele sunt mici, dar bine gospodărite. Preşedintele Elveţiei a fost surprins la 7 dimineaţa, pe peronul gării, fără gărzi sau protecţie. Mergea la biroul său ca toată lumea, cu trenul… De ce nu ar fi şi la noi aşa? „La 25 de ani de la căderea comunismului, România nu are încă o autostradă care să treacă munţii şi să lege Capitala de graniţa de la vest sau de la est. În fiecare an mor pe drumurile cârpite ale patriei sute de oameni, iar o ieşire din Bucureşti la munte sau la mare costă o jumătate de zi pierdută în trafic – pentru a străbate cel mult 200 de kilometri” – a menţionat Klaus Iohannis în discursul său, punctând obsesia clasei de mijloc din ultimii 10 ani – autostrăzile.
„A include în anul 2014 aceleaşi eterne promisiuni cu sute de kilometri de autostradă ar însemna sinucidere curată pentru candidatul care nu a învăţat lecţia anilor trecuţi” – este concluzia candidatului ACL, sloganul lui Klaus Iohannis arătându-se o bună eschivă în faţa dezamăgirilor repetate după guvernările repetate ale dreptei din ultimii 10 ani. „România lucrului bine făcut” este o replică pe măsură la oferta pe care o vede prezidenţiabilul ardelean în subtextul guvernării lui Victor Ponta – „România se descurcă ea oricum”. „Statul trebuie să înceteze să mai fie o piedică pentru români şi să devină eficient, dinamic şi suplu, adaptat permanent nevoilor cetăţeanului”, a mai spus Klaus Iohannis la lansarea proiectului său prezidenţial. Ironia e că astăzi, după cele două mandate ale lui Traian Băsescu, nu suntem foarte departe de ceea ce Iohannis îşi asumă ca proiect de ţară – avem deja un stat prea suplu şi prea firav, unde doar instituţiile de forţă şi siguranţă prosperă, iar educaţia şi sănătatea supravieţuiesc graţie „donaţiilor” celor care nu îşi permit sau nu vor să apeleze la sistemele private.
În ceea ce priveşte politica externă, Klaus Iohannis a menţionat, printre altele, relaţia cu Republica Moldova, fiind aplaudat la scenă deschisă. Acţiunea electorală a luat sfârşit în acordurile unui fragment din simfonia a-9-a a lui Beethoven, piesă care este imnul Comunităţii Europene, Oda bucuriei. • Romeo POPESCU