Ultima bombă care va declanşa un mare scandal în perioada viitoare va fi faptul că PSD ia în calcul o eventuală suspendare din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis înainte de alegerile parlamentare din toamnă. În România anului 2016, ticăloşia politică are nume de scenă: Dragnea, Ponta, Tăriceanu, conjuraţii de la USL. Aceşti trei oameni încearcă să genereze cea mai puternică criză prin care poate trece ţară. De la o demitere a Guvernului Cioloş, menţinerea lui Tăriceanu în funcţia de preşedinte al Senatului şi o eventuală suspendare a preşedintelui României, toate fac parte din planurile PSD pe care ar dori să le pună în practică. Ei iau în calcul toate variantele ca să poată prelua puterea.
PSD a rămas numai cu numele şi pretenţiile căci, în rest, e ca în Stroe şi Vasilache. Tot suspendă, ba pe unul ba pe altul, dau din coate ca să ajungă în faţa scenei de atâţia amar de ani şi tot nu sunt unde vor. Se duce ţara de râpă şi ei tot nu şi-au împărţit-o cum vroiau, nu au furat destul, nu au distrus destul. Deocamdată, dețin puterea absolută, prin majoritatea parlamentară, Tăriceanu și/sau Ponta propun orice mârșăvie, PSD și mulți alții (vânduți PSD-ului) votează și uite-așa, tot ei rămân la butoane. Se opun preşedintele Iohannis şi guvernul lui. Ce i-a deranjat şi ce i-a împins la ideea de suspendare? Desigur, începerea urmăririi penale faţă de Călin Popescu Tăriceanu pentru comiterea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Asta le dă peste cap planurile, Ponta şi Tariceanu fiind în cârdăşie pentru apărarea infractorilor şi desfiinţarea anti-corupţilor. DNA-ul din Braşov îl vrea pe Tariceanu în Beciul Domnesc, pentru că, nu-i aşa?, infractorilor cu gulere albe le-a fost prescrisă o astfel de reţetă, dacă de la nivelul demnităţii lor nu se comportă corespunzător, după cum au jurat pe Biblie la depunerea jurământului faţă de ţară şi popor. Scoaterea din jocul politic a manechinului ăstuia le strică ploile uslamiștilor şi, în atare situaţie, numai suspendarea preşedintelui le mai dă speranţe. Numai că scăderea simpatiei populare nu poate motiva suspendarea şi demiterea unui Preşedinte în funcţiune.
Constituţia condiţionează posibilitatea suspendării de „fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei”, precum şi de avizul consultativ al Curţii Constituţionale. Nu cred că în actualul context intern şi internaţional vreun partid politic parlamentar s-ar aventura într-un demers neconstituţional. Totuşi, viața alături de aceste mizerii, ne-a arătat că sunt capabili de orice, în condițiile în care sfidează tot ce e împotriva lor: popor, opinie publică internațională, decizii și legislație UE, etc… Aţi văzut cum au interpretat rezultatul referendumului cu putere de lege (fiind validat de CCR), de a rămâne numai 300 de parlamentari în forul Legislativ al țării? Au dublat numărul, pretextând că poporul nu era bine reprezentat! Iar contextul actual este identic cu cel de dinaintea suspendării marinarului, inclusiv disperarea PSD-istă…
P.S.: Deoarece în multe aspecte ale vieţii politice am premeditat rezultatul final, fac următoarea profeţie: dacă penalul Dragnea şi mincinosul trădător Tăriceanu, să zicem, prin absurd, duc la capăt suspendarea lui Iohannis, PSD-ul va dispărea pentru totdeauna din peisajul politic! Dar să nu spuneţi că Iohannis nu ar merita o sancţiune. Merită, pentru că nu a făcut nimic! Doar vizite, concedii şi cheltuieli pentru confortul personal. Însă, nu PSD, un partid penal cu lider infractor, ar trebui să vorbească… Toată viaţa, Iohannis a avut noroc (după propria-i declaraţie), numai în 2014 a avut ghinionul să câştige alegerile. Ghinion, pentru că acum îi vede toată ţara mediocritatea!