Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, este decis să păstreze absolut toate serviciile medicale, laboratoarele şi secţiile din cele patru spitale pe care le-a preluat de curând. Asta pentru că, spune el, un eventual demers în acest sens va duce la un dezastru de proporţii în sistemul sanitar, ţinând cont şi de faptul că sistemul este destul de slăbit în această perioadă. Şeful judeţului susţine că, pentru a administra cât mai bine cele patru spitale, va apela la specialişti în domeniu. „Problema consolidării umane a sistemului sanitar nu se rezumă doar la nivelul judeţului Vâlcea, ea este apăsătoare pentru întreaga ţară. Fac public faptul că, înainte de a purcede la predarea spitalelor, Guvernul a avut grijă să «chiureteze» adânc şi dureros în veniturile cadrelor medicale. Spitalele ne-au fost aruncate în braţe după ce salariile de merit ale medicilor au fost reduse cu 91%, după ce sporul pentru condiţiile de muncă le-a fost diminuat cu 89%, după ce finanţarea programelor de sănătate a fost ciuntită cu 18% şi, nu în cele din urmă, după ce transferurile pentru finanţarea investiţiilor în spitale au scăzut cu 70%. Ordonanţa nr. 48 nu are puterea de a abroga o lege prin care Ministerul Sănătăţii are obligaţia în continuare să cofinanţeze proiectele de reabilitare a spitalelor şi de construcţii a noi clădiri sau dotările şi echipamentele medicale. Altfel zis, după transferul spitalelor către autorităţile locale, Guvernul nu a scăpat de răspundere” – susţine preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea.
Lipsă de personal medical specializat în Vâlcea
Ion Cîlea este extrem de nemulţumit de decizia Guvernului Boc de a menţine blocate posturile în sistemul sanitar, deoarece şi în Vâlcea, ca şi în alte judeţe, numărul de personal medical specializat, raportat la populaţie, este foarte scăzut. Spitalul Judeţean de Urgenţă are în total 200 de medici, Maternitatea – 26, spitalele din Brezoi şi Bălceşti – câte 5, cel din Horezu – 24, iar la cel din Drăgăşani – 23 de medici. „Dacă ne vom privi în oglinda europeană, vom avea surpriza să constatăm că, în timp ce România are doar 216 medici la 100.000 locuitori, Bulgaria are 366, iar cealaltă vecină, Ungaria, dispune şi ea de 304 medici. Comparându-ne fie şi numai pe acest palier, vom constata că, la nivel naţional, deficitul de medici din sistemul sanitar este de aproximativ 35%. În faţa crizei acute de cadre medicale, şeful Executivului a acceptat cu mare greutate să deblocheze doar 1.000 de posturi în sistemul de sănătate (dar niciunul în Vâlcea!), faţă de 7.000 câte ar trebui la nivel de ţară. Această anomalie ilustrează că deciziile legate de personal şi de buget au rămas tot la cheremul Guvernului. Realităţile, aşa cum au fost croite după descentralizare, arată că, din păcate, scopul Guvernului nu este de a remedia deficienţele din sistem, ci de a pasa responsabilitatea la preşedinţii de consilii judeţene şi primari, fără a le da şi resursele necesare încadrării spitalelor cu personal potrivit nevoilor impuse de o corectă funcţionare. Toate aceste stări de lucruri pot fi explicate într-un singur fel şi anume prin dispreţul suveran faţă de medicul român. Iar asta îmi aduce aminte de remarca stupefiantă a preşedintelui Traian Băsescu, în primăvara acestui an, când a afirmat că medicii români înregistrează „o rată de rateu la diagnosticare de 40%”. Etichetarea cadrelor medicale drept incompetente mi s-a părut că a depăşit orice limite de respect. Prevenirea acelui „rateu” despre care vorbea persuasiv preşedintele ţării presupune existenţa şi folosirea unor aparate performante de diagnosticare” – mai spune Ion Cîlea.
RAUL POP