El este EROUL de la fabrica de cozonaci, care făcea mușchi tăind lemne în pădure!
Născut într-o familie modestă, a rămas fără tată la vârsta de cinci ani, iar problemele de sănătate ale mamei sale l-au forțat să cunoască greutățile vieții de mic. A fost nevoit să muncească din copilărie pentru a-și ajuta familia și pentru a supraviețui.
„Viaţa mea? Pfuuu… A însemnat muncă, muncă și iar muncă! Offf. Au fost atâtea momente grele, nici nu ştiu pe care să-l aleg ca fiind cel mai greu… Cred că atunci când am rămas singur! Singur, singur…. Fără părinți, fără bunici, fără nimeni. Atunci am luat viața-n piept de unul singur.
Munceam pe unde puteam. Munceam la propriu! Am lucrat până şi la o fabrică de cozonaci! Da, ambalam cozonacii! Nu m-am dat niciodată la o parte de la muncă și nu e nicio rușine să mergi să muncești, să câștigi bani, să ai un drum. Când rămâi al nimănui, te gândești lângă cine să stai, cu cine să vorbești. Chiar dacă eram un copil când mi-am pierdut tatăl, mă gândeam că trebuie să stau lângă cineva care să-mi poată da ceva de mâncare…
Mă gândeam că trebuie să mă duc să muncesc de mic pentru a nu rămâne în stradă, sub cerul liber… Toți se uitau la mine și erau impresionați că fac sacrificii pentru a-mi ajuta familia. Trebuia să fac ceva să-mi ajut familia. Mama era bolnavă, nu aveam bani și ne bucuram de fiecare dată când ajungeam acasă cu un cozonac… Mă dureau picioarele, că eram mic și tot împachetam la cozonaci. Dar știam că trebuie să muncesc să-mi iau cozonacul”, declara Florin Niță, potrivit gsp.ro.
Mulțumim, vecina Pansela!
O vecină a avut un impact semnificativ asupra vieții lui Florin. Ea l-a încurajat să se înscrie la fotbal și l-a ghidat pe calea care avea să-l ducă la succes. Aceasta l-a luat de mână și l-a dus la primul său antrenament, oferindu-i încurajările necesare pentru a persevera în fața dificultăților.
„Aveam o vecină pe care o chema Pansela. O fostă vecină din Drumul Taberei, care m-a ajutat foarte mult. O să o țin minte mereu. M-a luat de mână și mi-a zis că dacă nu voi munci, nu o să reușesc. Viața îți dă și bune, și rele! Ea a fost cea care m-a dus în fabrica de cozonaci.
Apoi, tot ea a fost cea care m-a dus la fotbal şi mi-a zis: «Bucură-te de fiecare dată când joci fotbal, e o plăcere a vieţii!». Așa am ajuns la fotbal. Mi-a spus în primele zile: «Florine, să te ții de fotbal și vei avea multe bucurii!».
Când ești un copil amărât, singur pe lume, trebuie să ai forţa să rezişti și să nu te laşi doborât de nenorocirile vieții. Trebuie să-ți vezi mereu de treabă, chiar dacă de multe ori nu ai niciun chef. În viață nu trebuie să ai nasul pe sus, trebuie să fii umil, cel puţin ăsta e crezul meu! Şi, obligatoriu, trebuie să mergi înainte și să fii puternic. Viața te călește”, a mai spus Florin Niță.
Laurențiu Reghecampf, cel care l-a adus la FCSB, a povestit aseară un alt episod fabulos: „Aveam nevoie de un al treilea portar la FCSB și l-am semnat pe Niță, de la Chiajna. Era cam slăbănog, dar în toamnă, când a venit la reunirea lotului, era plin de mușchi. Meme Stoica l-a întrebat ce a făcut, a tras de fiare? Iar Niță a zis cu nonșalanță: Am tăiat lemne în pădure! Ce au făcut, mă? Da, băiatul chiar tăiase lemne în pădure toată vata și așa a făcut mușchi!!!”
FLORIN NIȚĂ este idolul, eroul de care puștii care joacă sau se apucă acum de fotbal au nevoie! Să pleci de unde a plecat Florin și să ajungi să joci la Echipa națională de fotbal a României nu e de ici de colo…
RESPECT, FLORIN NIȚĂ! 💙💛❤️
