Parlamentarul vâlcean, Dan Constantin Mazilu, declară război deschis etnobotanicelor. „Flagelul etnobotanicelor afectează din ce în ce mai mulți adolescenți. Sunt îngrijorat de tragediile care se desfăşoară, de multe ori, pe tăcute, în jurul nostru. Am ţinut să trag un semnal de alarmă în această privinţă de la tribuna Parlamentului. România ocupă locul patru în Uniunea Europeană la consumul de etnobotanice. Cel mai mare consum de halucinogene, de 37%, se înregistrează în Anglia. În Germania se consumă în proporție de 15%, în Olanda – 14% şi în România – 7%. Deși substanțele psihoactive nocive sunt interzise, s-a ajuns în situația în care 10 din 100 de elevi, în jurul vârstei de 16 ani, consumă etnobotanice. Cu toate măsurile legislative de stopare și precauție, substanțele halucinogene se vând în continuare, traficul mutându-se din „magazinele de vise” închise de autorități, în mediul online. Substanțele sunt ușor de procurat, sunt accesibile în apropierea școlilor și în barurile unde merg adolescenții. Denumite de cele mai multe ori drept „droguri legale”, aceste substanţe sunt aduse pe continent sub formă de pulberi, în special din India şi China. În Europa, ele sunt transformate în produse finale destinate consumatorilor, o parte a lor fiind vândute, înşelător, ca fiind ecstasy, amfetamină sau cocaină. Pentru detectarea şi interzicerea acestor noi droguri, acest sistem nu este suficient pentru că este dificil de ținut pasul cu ritmul tot mai accelerat în care apar noi droguri. Comercianţii s-au adaptat rapid schimbărilor legislative. Pe de-o parte, au început să importe droguri cu noi compoziţii de substanțe care nu se află pe lista făcută de Guvern. Pe de altă parte, traficanți au profitat că autoritățile verifică doar etichele de pe ambalaje și nu controlează ce conţin plicurile. Astfel, halucinogenele au fost vândute sub formă de îngrăşăminte pentru plante sau odorizante. Internetul abundă cu anunțuri de vânzare pentru halucinogene. Mai mult, substanţele psihoactive se bucură de numeroase spaţii de comercializare pe internet. Mai grav este faptul că generația tânără este cea mai expusă riscurilor. Un sondaj Eurobarometru din 2011 referitor la „atitudinea tinerilor privind drogurile” arată că, în medie, 5 % din tinerii din UE au folosit astfel de substanțe cel puțin o dată în viață, cu un maxim de 16 % în Irlanda și cu aproape 10 % în Polonia, Letonia și Marea Britanie. Conform noului sistem adoptat de Uniunea Europeană, substanțele care prezintă un risc moderat fac obiectul unor restricții pe piața de consum, iar substanțele care prezintă un risc ridicat fac obiectul unor restricții totale pe piață. Numai substanțele cele mai dăunătoare, care prezintă riscuri grave pentru sănătatea consumatorilor, sunt supuse unor dispoziții de drept penal, ca și în cazul drogurilor ilicite. Problema cu care se confruntă autoritățile o reprezintă diversitatea substanțelor derivate ale acestor trei categorii de esențe. Permanent organismele de luptă împotriva traficului și consumului acestor așa-zise droguri legale trebuie să-și adapateze reacțiile la noile riscurile apărute. Așadar, deși se duce o luptă destul de bine calibrată, toate eforturile autorităților nu sunt niciodată suficiente pentru a eradica traficul cu halucinogene. Decizia de a stopa consumul acestor substanțe atât de nocive sau mortale ține de fiecare dintre noi. Este o alegere individuală. De aceea, stimați colegi și dragi români, vreau să fac un apel către fiecare dintre dumneavoastră să vă implicați activ, în măsura în care vă este permis, în lupta pentru stoparea acestui flagel care se sustrage prevederilor legale, cât și pentru salvarea unor vieți omenești”, spune parlamentarul vâlcean.
Dan Mazilu declară război ETNOBOTANICELOR
