Muzeul Satului Vâlcean este un muzeu etnografic în aer liber, situat în comuna Bujoreni, la 3 kilometri de Râmnicu Vâlcea. A fost deschis publicului în anul 1974.
Pe o suprafață de 8 hectare, satul-muzeu cuprinde aproape 80 de construcții arhitecturale și în jur de 12000 de piese muzeistice. El reconstituie imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale.
Viaţa spirituală a satului vâlcean este prezentată cu generozitate, încă de la intrarea în muzeu, de şcoala primară, de biserica de lemn ctitorită în 1785, de troiţele şi crucile de pe marginea drumului. Totul este prezentat evolutiv de la stâna din zona montană, până la casa din vatra satului cu una sau mai multe încăperi.
Muzeul este reprezentat prin cele patru sectoare ale sale:
– Sectorul Gospodărie care ilustrează structura gospodăriei, în funcţie de ocupaţiile tradiţionale: agricultură, pomicultură, viticultură, creşterea animalelor sau o serie de meşteşuguri şi tehnici populare. Alături de locuinţe, în cadrul gospodăriilor au fost transferate şi o serie de construcţii anexe.
– Sectorul Social-cultural al „monumentelor de utilitate publica” care cuprinde o şcoală primară rurală de la începutul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfârşitul secolului al XIX-lea din satul Sălişte comuna Malaia, o biserică din lemn, construită la 1785 şi transferată din comuna Nicolae Bălcescu, un scranciob din comuna Stoeneşti, iar în perspectiva acest sector va fi completat cu o primărie rurală, precum şi cu alte obiective cu valoare arhitectonică.
– Sectorul Meşteşuguri – tehnici populare prezintă procedeele şi tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru făurirea unor unelte, vase şi diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale şi animale sau tehnicile tradiţionale pentru obţinerea unor produse animale şi vegetale.
– Sectorul Construcţiilor specializate – ilustrează pe cele din hotarul satului sau din zona montană: troiţe de drum, transferate din localităţile Govora-sat şi Feţeni, fântâni de hotar, stupine de albine, o stână transferată din muntele Smeurat, un conac de vie transferat din comuna Fârtăţeşti, foişoare de pază etc.