Iohannis ne îndeamnă să nu ne lăsăm pradă isteriei când vine vorba de imigranţi, dar condamnă isteric cotele impuse de U.E. Mazăre se dă un socialist de prim rang, dar e dibuit cu aproape un milion de euro nedeclarat. Elena Udrea condemnă matrapazlâcurile, dar e prinsă cu mâna în geanta Louis Vuitton a fondurilor europene până la cot… şi asta nu-i nimic. Dedublările premierului ne-au pus rau pe gânduri. Să te pretinzi adeptul sistemului pluripartidic şi să lauzi Partidul Comunist Chinez pentru măreţele realizări, să spui că l-ai eliberat pe Gică Popescu, ca cetăţean, dar l-ai ţine la bulău , ca Prim-ministru e o chestie. Fără să vrem, ne-am amintit de o povestioară zen:
Jin si bobul de orez
Trăia pe vremuri un maestru zen tare înţelept. Pe lângă el se aciuase discipolul Jin. Jin făcea toată ziua treaba, spărgea lemne, călca, cosea, dădea de mâncare la păsări, ara, semăna, culegea roadele, făcea zacusca, cârpea ciorapi, ii punea ventuze maestrului dădea cu mopul, sărea cu paraşuta si multe, multe altele. Era un fel de Elena Udrea a acelor vremuri. Se scula cu mult înainte de cântatul cocoşilor şi se culca numai după ce toată lumea dormea profund. Cu toate astea maestrul nu era mulţumit , îl bombănea tot timpul şi îi trăgea picioare în dos. Văzând asta, invatacelul şi-a luat într-o zi inima în dinţi şi i-a spus maestrului:
-O, preaînţeleptule, de câte ori avem oaspeţi, nu conteneşti să mă lauzi în faţa lor, dar de cum pleacă, mă urechezi, mă porcăieşti şi-mi tragi ciomege pe spinare! De ce asta?
Atunci, maestrul Zen a luat un bob de orez din castronul cu micul dejun, i l-a arătat discipolului şi i-a zis: -Vierme fără minte, vezi acest bob de orez? În el se află răspunsul: PENTRU CĂ AŞA VREAU EU!
Lasă un comentariu