Dedublările fostului premier Ponta ne-au pus pe gânduri. Cu atât mai mult cu cât se vorbeşte tot mai insistent despre o revenire a sa în prim planul scenei politice. Să te pretinzi adeptul sistemului pluripartidic şi să lauzi Paridul Comunist Chinez pentru măreţele realizări, să spui că l-ai elibera pe Gică Popescu, ca cetăţean, dar l-ai ţine la bulău, ca prim-ministru e o chestie. Fără să vrem, ne-am amintit de o povestioară zen:
Jin şi bobul de orez
Trăia pe vremuri un maestru zen tare înţelept. Pe lângă el se aciuase discipolul Jin. Jin făcea toată ziua treabă, spărgea lemne, călca, cosea, dădea de mâncare la păsări, ara, semăna, culegea roadele, făcea zacuscă, cârpea ciorapi, îi punea ventuze maestrului, dădea cu mopul, sărea cu paraşuta şi multe, multe altele. Era un fel de Elena Udrea a acelor vremuri. Se scula cu mult înainte de cântatul cocoşilor şi se culca numai după ce toată lumea dormea profund. Cu toate astea maestrul nu era mulţumit, îl bombănea tot timpul şi-i trăgea picioare în dos. Văzând asta, şi-a luat într-o zi inima în dinţi şi i-a spus maestrului:
-O, preaînţeleptule, de câte ori avem oaspeţi, nu conteneşti să mă lauzi în faţa lor, dar decum pleacă, mă urechezi, mă porcăieşti şi-mi tragi ciomege pe spinare! De ce asta?
Atunci, maestrul Zen a luat un bob de orez din castronul cu micul dejun, i l-a arătat discipolului şi i-a zis: -Vierme fără minte, vezi acest bob de orez? În el se află răspunsul: PENTRU CĂ AŞA VREAU EU!