Vâlceanca Maria Mazilu a urcat pe a treia treaptă a Mondialelor de tineret la skeleton, găzduite de localitatea germană Winterberg. Un nou trofeu pentru sportiva calificată la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, după medalia de aur cucerită acum două săptămâni la ultima etapa din cadrul Cupei Europei. Maria a fost cronometrată după cele două manşe în 2:00,89, fiind devansată de germanca Jacqueline Loelling, 1:59,93 şi de canadianca Elisabeth Vathje, 2:00,15. Au urmat-o o altă canadiancă, Robynne Thompson, 2:00,97 şi rusoaica Elizaveta Zubkova, 2:01,05.
Cum a reuşit calificarea
Maria Marinela Mazilu a câştigat concursul de skeleton din Cupa Europei de la St Moritz, cu timpul de 2 min 23 sec 36/100, şi a obţinut astfel calificarea la Jocurile Olimpice de la Soci (7-23 februarie 2014). Mazilu a fost cronometrată în 1 min 11 sec 99/100 în prima manşă şi cu 1 min 11 sec 37/100 în a doua. Pe locul secund s-a clasat Anna Fernstaedt (Germania), la 10/100, podiumul fiind completat de americanca Lauri Bausch, la 1 sec 80/100. Pentru Marinela, în Rusia va fi a doua Olimpiadă la care va participa, după cea de la Vancover din anul 2010. Acum patru ani a obţinut locul 19, cu rezultatul de trei minute, 49 de secunde şi 39 sutimi, performanţă pe care mai mult ca sigur o va depăşi în Rusia.
Sport relativ nou
Skeletonul este un sport mai puţin cunoscut în România. De altfel, conform datelor oficiale, doar 20 de români practică acest sport la nivel de performanţă. Skeletonul este un sport de iarnă, care, ca și bobul, se practică pe o pârtie de gheață descendentă. Se poate ajunge la o viteză maximă de 130 km/h. Potrivit povestirilor, skeletonul a luat naștere în 1882, când soldații elvețieni au decis să construiască un tobogan între orașele Davos și Klosters. Pentru a-l diferenția de circuitele din Statele Unite ale Americii și de cele din Canada, elvețienii au decis să îi adauge toboganului cât mai multe curbe. A apărut ca sport la sfârșitul secolului XIX, pe pârtiile de la St.Moritz, numele său fiind inventat de către englezul Child în 1882. Când Jocurile Olimpice de iarnă s-au desfășurat la St.Moritz, în 1928 și în 1948, skeletonul a fost inclus pe lista sporturilor intrate în competiție. St. Moritz a rămas și în zilele noastre principalul oraș al skeletonului mondial, găzduind cel mai lung circuit destinat acestui sport din întreaga lume: 1.722 de metri, cu o cădere verticală de 130 de metri. Începând cu anul 2002 acest sport a fost inclus în program. La skeleton, spre deosebire de proba de sanie, sportivii adoptă o poziție cu fața în jos, ghidând sania prin mișcările corpului. La start, sportivul împinge skeletonul pe o distanță de 25-40 m, după care se întinde pe acesta și se continuă cursa. Din păcate, în România unui sportiv care practică skeletonul îi este aproape imposibil să se antreneze, nefiind amenajate pârtii speciale.
Jocurile Olimpice în cifre
La Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, care se vor desfăşura în perioada 7-23 februarie, vor participa 3.000 de sportivi din 90 de ţări şi aproximativ 13.000 de jurnalişti.
Principalele cifre al Jocurilor Olimpice de la Soci:
1 – este pentru prima dată când Rusia găzduieşte Jocurile Olimpice de iarnă. În 1980, URSS a găzduit, la Moscova, Jocurile Olimpice de vară.
3 – potrivit estimărilor organizatorilor, Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci vor fi urmărite de trei miliarde de telespectatori.
5 – aproximativ cinci miliarde de euro (214 miliarde de ruble) au fost investite în construcţii şi pregătirea Jocurilor Olimpice, a anunţat vicepremierul Rusiei, Dmitri Kozak. Prin adăugarea cheltuielilor legate de infrastructură suma totală a ajuns la 37 de miliarde de euro (1.500 de miliarde de ruble). Această cifră, anunţată de Kozak la începutul anului 2013, face din competiţia de la Soci cea mai scumpă din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă.
8,3 – este temperatura medie în luna februarie la Soci, aceasta fiind cea mai mare medie de temperatură pentru o ediţie a Jocurilor Olimpice.
20 – este vârsta singurului participant din Zimbabwe la JO. Schiorul Luke Steyn s-a născut la Harare, dar s-a mutat împreună cu familia în Elveţia pe când avea doi ani.
30 – este diferenţa de ani între primul şi ultimul participant din Insulele Virgine Britanice la o ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Peter Adam Crook va lua startul la Soci în proba de half-pipe, după ce Erroll Fraser a participat la JO de la Sarajevo (1984), în proba de patinaj viteză.
55 – este vârsta pe care o va avea la Soci prinţul german de origine mexicană Hubertus Rudolph von Furstenberg-von Hohenlohe-Langenburg, cunoscut sub numele de Hubertus von Hohenlohe. Schiorul mexican va participa pentru a şasea oară la o ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă şi va deveni al doilea cel mai în vârstă concurent din istoria JO.
98 – este numărul medaliilor de aur ce se vor atribui la Jocurile Olimpice de la Soci (acelaşi număr vor fi şi pentru cele de argint şi bronz), cu 12 mai multe decât la ediţia precedentă de la Vancouver.
148 – este numărul aproximativ de kilometri pătraţi ai oraşului Soci, considerat cel mai întins din Europa.
340 – 340 de euro (13.048 de ruble) este preţul maxim al unei camere de hotel de cinci stele la Jocurile Olimpice, în conformitate cu limitele impuse de guvernul rus.
367 – este numărul de kilometri de drumuri construite în Soci, pe lângă cele 77 de poduri şi cei 201 kilometri noi de cale ferată.
1920 – este anul când hocheiul pe gheaţă a intrat la Jocurile Olimpice, dar nu la cele de iarnă, ci la cele de vară de la Anvers. Atunci, medaliile de aur au fost cucerite de canadieni.
7.000 – este numărul de şefi de sală, bucătari, chelneri, barmani şi casieri care vor lucra în perioada Jocurilor Olimpice.
13.000 – este numărul aproximativ al jurnaliştilor acreditaţi pentru Jocurile Olimpice, cu 3.000 mai mulţi decât la Vancouver în 2010.
14.000 – este numărul de persoane care au purtat sau poartă torţa olimpică prin 2.900 de localităţi din Rusia, până ce aceasta va ajunge la ceremonia de deschidere a competiţiei, în 7 februarie.
25.000 – este numărul de voluntari care fac diferite munci precum şoferi, interpreţi sau însoţitori.
40.000 – sunt kilometrii pe care îi va parcurge torţa olimpică, inclusiv în spaţiu, până la ceremonia de deschidere.
60.000 – este numărul muncitorilor care au lucrat pe şantierele din Soci pentru amenajarea locaţiilor pentru Jocurile Olimpice.
265.000 – sunt litri de supă care vor fi pregătiţi în perioada JO.