• Acţionarul majoritar îşi face parc fotovoltaic de 3 milioane euro lângă Sibiu. ASF ţinteşte spre BCR şi Depozitarul Central
Scandalul fără precedent pe piaţa de capital din România, cauzat de prăbuşirea SC Harinvest SA, continuă cu detalii halucinante despre modul în care firma a acţionat în ultimii doi ani şi jumătate şi despre modul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară (fosta CNVM) şi-a exercitat prerogativele de control în acest caz. În tot acest timp, păgubiţii plimbaţi între ASF, sediul Harinvest, procurorii DIICOT şi Judecătoria Râmnicu Vâlcea preferă protecţia anonimatului, alarmaţi de încrengătura care iese la iveală pe zi ce trece. În schimb, Veronel Lungu, acţionarul majoritar din SSIF-ul vâlcean şi-a deplasat investiţiile în judeţul Sibiu, unde construieşte un parc fotovoltaic, pentru care a contractat şi un credit de 3 milioane euro din BCR.
Două luni de la „marea jecmăneală”
După doar 60 de zile de explozia „buboiului” Harinvest în braţele preşedintelui ASF, Dan Radu Ruşanu, şi a preşedintelui Bursei de Valori Bucureşti, Ludwik Sobolewski, păgubiţii care au reclamat pierderi de peste 3,4 milioane euro au bifat: o întâlnire terminată în coadă de peşte la ASF în 9 ianuarie, dispariţia subită din localitate a preşedintelui CA al societăţii specializată în investiţii financiare, plângeri peste plângeri adresate organelor de cercetare penală şi, mai ales, senzaţia de „crivăţ” în buzunarele pe care le credeau pline de bani. „La şedinţa de la ASF, cei de la BCR nu s-au prezentat. A fost o întâlnire în care practic, ne-au lăsat să fluierăm. Acum, depinde de noi cum fluierăm: a pagubă, în mod dezaprobator sau ca poliţiştii rutieri când vrem să sancţionăm pe cineva”, explică unul din lungul şir al păgubiţilor. O listă internă creionată de aceştia conţine până în prezent 72 de nume, în timp ce altele ating 150 de clienţi ai firmei Harinvest sau chiar 200. Până în prezent, nici autorităţile care anchetează cazul, nici păgubiţii nu pot estima dimensiunea fraudei comisă prin intermediul instrumentelor de tranzacţionare ale BVB. Ancheta demarată de ASF se îndreaptă în acest moment către BCR şi Depozitarul Central din BVB, banca deţinută de Erste fiind suspectă de scoaterea forţată din piaţă a SC Harinvest SA, după ce SSIF-ul vâlcean atinsese o cotă nemaintâlnită în piaţă, de deţinător al celei de-a treia poziţii de trader al produselor structurate, instrumente de tranzacţionare cu un risc ridicat. De altfel, din primele date s-a constat că o parte din tranzacţii cu aceste produse erau închise după ora normală de închidere a BVB, cel mai probabil tranzacţiile fiind operate pe piaţa de capital din Viena. Totodată, în 2013, Harinvest SA a operat nu mai puţin de 797 de operaţiuni sell-out, modalitate de vânzare forţată pentru a acoperi lipsa fluxului de numerar în plata către clienţi.
Marile întrebări ale afacerii
După ce în noiembrie 2011, un control al Consiliului Naţional al Valorilor Mobiliare (CNVM), actual ASF, a constatat la Harinvest SA existenţa unor practici frauduloase, SSIF-ul a fost amendat cu simbolica sumă de 1500 lei, după care totul a intrat în normal. Mă rog, aproape totul, din moment ce soţia unui dintre acţionari şi-a dat în acel moment demisia din funcţia de conducere deţinută în societate. Înaintea ei părăsise corabia, brokerul Silviu Antonescu, nimeni altul decât fiul acţionarului şi membru CA Ion Antonescu, tatăl şi fiul reclamând de asemenea pagube după întreg scandalul. „Întrebarea care pune este: dacă CNVM a constatat practici de fraudă, a aplicat o sancţiune şi apoi a închis ochii înseamnă că sunt complici sau nu? De ce nu apar retragerile în numerar ale unor clienţi făcute în ultimele şase luni? Câţi dintre păgubiţi sunt, de fapt, păgubiţi sau debitori către Harinvest?”, întreabă acelaşi păgubit,nedumerit de tăcerea suspectă a oficialilor cu funcţii de control. Pe de altă parte, unii dintre păgubiţi nu iau în calcula varianta „ţapului ispăşitor” Maria Voinea, aceasta fiind de altfel singurul agent de bursă rămas activ în firmă. Totodată, cei 72 de păgubiţi care reclamă pierderi susţin că neînceperea unei anchete penale împotriva preşedintelui CA, a persoanelor din conducerea firmei şi altor persoane responsabile de şocul înregistrat de piaţa de capital din România poate duce la ştergerea cu buretele a întregii fraude. „Noi avem contracte semnate în calitate de clienţi cu firma. Dacă aceasta va fi radiată nu mai avem împotriva cui să ne îndreptăm. Am fost la Harinvest după începerea întregului scandal şi am întrebat cine poate angaja din punct al responsabilităţii societatea. Ni s-a răspuns că doar directorul executiv sau preşedintele CA pot face acest lucru.”, susţin cei rămaşi cu buza umflată. Timp de 15 ani, SC Harinvest SA a funcţionat în baza minimelor prevederi pentru licenţiere impuse de instuţiile de control ale societăţilor de profil. Scandalul Harinvest a generat la sfârşitul lui 2013 şi o interpelare din partea parlamentarului şi prim-vicepreşedintelui PDL Andreea Paul adresată lui Dan Radu Ruşanu.
„1. Cum a permis ASF să se ajungă într-o situaţie de genul acesta? Care este lacuna legislativă sau de supraveghere care a permis această practica abuzivă?
2. Ce preocupări a avut ASF în perioada în care s-au desfăşurat evenimentele descrise mai sus, având în vedere că firma Harinvest a ajuns al treilea intermediar pe piaţa produselor structurate în mai puţin de un an?
3. Cine a răspuns şi de ce nu sunt penalizaţi membrii ASF care şi-au încălcat atribuţiile de monitorizare atentă a operaţiunilor desfăşurate pe piaţa de capital?
4. Care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru a creşte eficienţa ASF în prevenţia abuzurilor şi supravegherea pieţei de capital?”, sunt întrebările cheie din interpelarea care nu a primit încă răspuns.