Un nou sondaj Gallup realizat în 2024 în toate statele europene arată că România ocupă primul loc în privința gradului de implicare al cetățenilor în profesia lor. Aproximativ 36% dintre români au declarat că sunt foarte implicați în activitatea lor profesională, o creștere ușoară față de anul precedent, când procentul era de 34%.
Cu toate acestea, sondajul scoate la iveală și o altă realitate: stresul la locul de muncă este în creștere în România. În 2023, ponderea celor care au declarat că resimt un nivel ridicat de stres a crescut cu două puncte procentuale. De asemenea, mai mulți angajați au recunoscut că au experimentat sentimente de furie în timpul activității profesionale.
La nivel european, sondajul indică stagnarea implicării angajaților în 2023, în timp ce bunăstarea generală a acestora a scăzut. Potrivit Gallup, această implicare scăzută a angajaților generează pierderi economice semnificative, estimându-se că economia globală pierde 8,9 trilioane de dolari, echivalentul a 9% din PIB-ul global.
Cele mai ridicate niveluri de furie la locul de muncă s-au înregistrat în Ciprul de Nord, Muntenegru și Macedonia de Nord. În contrast, în România doar 15% dintre angajați au declarat că s-au confruntat cu furie la serviciu, un procent similar cu cel din Grecia, Cipru sau Slovenia. La polul opus, țările cu cele mai scăzute niveluri de furie sunt Finlanda, Olanda și Islanda.
În ceea ce privește stresul, 37% dintre românii chestionați au declarat că au fost foarte stresați la locul de muncă. Deși această cifră este mai mică în comparație cu Ciprul de Nord, unde 65% dintre angajați se confruntă cu stres ridicat, este semnificativ mai mare decât în țări precum Danemarca sau Lituania.
Cele mai stresante domenii de activitate în Europa includ:
- Asistența medicală: volumul mare de muncă și cerințele emoționale ridicate generează niveluri mari de stres.
- Educația: profesorii resimt presiuni semnificative din cauza responsabilităților mari.
- Serviciile financiare: angajații acestui sector se confruntă cu ore de lucru prelungite și presiuni intense.
Principalele cauze ale stresului includ volumul mare de muncă, nesiguranța locului de muncă și gestionarea deficitară din partea conducerii. De asemenea, revenirea la birou după pandemia de COVID-19 a contribuit la creșterea nivelului de stres, în special în Belgia, Marea Britanie și Germania.
Pe plan general, România se situează bine în ceea ce privește „satisfacția vieții”, alături de țări precum Elveția și Luxemburg. Totodată, aproximativ 15% dintre români au declarat că au simțit tristețe la locul de muncă, iar jumătate dintre respondenți consideră că acum este un moment bun pentru a-și găsi un nou loc de muncă. În contrast, spaniolii și italienii sunt mai pesimiști, aproximativ 70% dintre aceștia fiind de părere că piața muncii nu este favorabilă în acest moment.