De la 1 octombrie intră în vigoare legea privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale, o măsură economică pozitivă pentru mediul de afaceri privat, însă privită la nivelul întregului sistem de pensii, măsura dezechilibrează bugetul pensiilor. Sistemul de pensii absoarbe, în acest moment, circa 38% din cheltuielile totale ale statului, iar reprezentanţii mediului de afaceri se tem că ar putea fi majorate alte taxe, pentru a acoperi găurile. Calculele arată că deficitul, deja foarte mare, al bugetului de pensii se va majora cu cinci până la șapte miliarde de lei anual, începând din 2015. Evident că va fi nevoie de noi surse care să acopere plata pensiilor.
„Ar trebui să vedem un an în care această măsură se manifestă integral, cum ar fi 2015, şi, mai ales, să vedem că această reducere nu va fi însoţită, în acelaşi an, de alte măsuri fiscale, care vor creşte presiunea fiscală. Ne temem că la anul ni se va lua cu două mâini ceea ce ni s-a dat cu o mână în acest an”, declară preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Mihai Bogza. Problemele financiare ale bugetului de pensii au explodat în urmă cu şase ani, după cum arată raportul Consiliului Fiscal.
Suma totală întârziată la plată către bugetul general care revine statului este de 11,26 miliarde de lei, adică echivalentul deficitului la pensii. „În general, companiile de stat nu-şi plătesc la timp datoriile la bugetul general consolidat (în special, faţă de bugetul de asigurări sociale) şi faţă de alte companii de stat”, mai notează documentul citat. Companiile de stat aveau, în 2013, 294.000 de salariaţi, însemnând 7,7% din total economie şi o cifră de afaceri agregată de 46,9 miliarde lei, adică 4,4% din veniturile totale ale companiilor din România. Reducerea arieratelor companiilor de stat a fost un capitol separat, tratat cu maximă atenţie, în toate acordurile pe care România le-a încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Constant, ţintele agreate de scădere a arieratelor au fost ratate, în timp ce majoritatea priorităţilor care trebuia îndeplinite au fost atinse. În 2013, de exemplu, ţinta era de 5,6 miliarde lei, iar rezultatul a fost de 7,2 miliarde lei. Administrarea defectuoasă a companiilor de stat a fost una dintre principalele probleme în ultimele decenii, iar soluţiile găsite nu au rezolvat, ci din contră, de cele mai multe ori, au agravat situaţia. Ştergerile de datorii şi privatizările eşuate au fost la ordinea zilei. În 2014, aceste societăţi continuă să fie o piatră de moară pentru finanţele publice, forţând acoperirea deficienţelor manageriale din banii tuturor.„Funcţionarea companiilor de stat în condiţii de disciplină financiară scăzută dăunează mediului de afaceri, dar are impact direct şi indirect asupra finanţelor publice. În cazul în care nu-şi eficientizează activitatea, guvernul va trebui să intervină în salvarea lor”, spune Consiliul Fiscal. Deficitele bugetare se acoperă prin împrumuturi care înseamnă plăţi de dobânzi şi returnarea lor, la un moment dat. Prin urmare, în loc să recupereze datoriile, guvernul creşte fiscalitatea ca să strângă mai mult tot de la cei care plătesc la timp şi corect. Din acest motiv, reducerea CAS nu este privită cu bucurie de mediul de afaceri. După o serie de decizii ad-hoc de politică fiscală care au majorat taxele, aparent nejustificat, pentru că guvernul anunţa euforic creşterea economiei, companiile private au simţit că se sufocă sub greutatea angajamentelor bugetare. Iar evaluările ministrului de finanţe privind o potenţială creştere a veniturilor bugetare ca urmare a angajărilor suplimentare şi a investiţiilor făcute datorită reducerii CAS nu au inspirat încredere.