Ţintaura este o plantă erbacee care creşte spontan prin fâneţe, la marginea pădurilor din zona de câmpie până la cea alpină. Unele dintre denumirile populare ale ţintaurei redau proprietăţile plantei: fierea pământului pentru că este foarte amară, iarba de friguri deoarece scade febra, iarba începătoare de sânge pentru că reface şi detoxifică sângele. În scop terapeutic, specialiştii recomandă să se folosească părţile aeriene înflorite ale ţintaurei care se recoltează în perioada de înflorire, în lunile iulie, august şi septembrie, iar preparatul principal care se obţine din flori este infuzia.
În accesele de febră, indiferent de cauza care le produce (fie că este cauzată de viroze sau de afecţiuni digestive), preparatele pe bază de ţintaură au efect sudorific, datorat substanţelor amare conţinute de plantă, substanţe care reglează temperatura corpului.
Ţintaura este un depurativ major care face curăţenie generală în organism. În acest scop, se recomandă un tratament cu ţintaură sub formă de infuzie, de pulbere sau de tinctură. O astfel de cură ajută organismul să se revigoreze după boli grave şi să se remineralizeze.
Pentru Hepatita virală de tip A, B, C specialiştii recomandă câte patru linguriţe de pulbere de ţintaură de trei ori pe zi, în cure de o lună. După zece zile de pauză, tratamentul se poate repeta.
Ţintaura are efecte miraculoase în cazul infecţiilor respiratorii acute: în cazul infecţiei gripale reduce febra, calmează treptat durerile musculare, calmează durerile de cap şi stimulează apetitul alimentar. De asemenea, combate stările de moleşeală şi de apatie care apar în timpul bolii, ajutând organismul şi psihicul să lupte eficient împotriva gripei. În infecţiile respiratorii, se administrează tinctura, câte o jumătate de linguriţă de 6-8 ori pe zi.
În afecţiunile hepatice, planta s-a dovedit foarte eficientă în fazele incipiente, deoarece previne răspândirea virusurilor şi încetineşte foarte mult ritmul de evoluţie a bolii. În cazurile avansate de hepatită, când apar deja modificări structurale la nivelul ficatului, infuzia de ţintaura se foloseşte în amestec cu iarba de anghinare, în proporţii egale.
Infuzia, dar şi terapia cu pulbere sau cu tinctură (câte o linguriţă de trei ori pe zi, înainte de masă) are efecte şi în procesul de reglare a metabolismului şi de aceea este utilă contra obezităţii. Terapia trebuie urmată timp de trei luni şi se asociază cu dietă şi cu mişcare.
În acelaşi timp, ţintaura este un remediu natural în cazul dischineziilor biliare. În acest caz, o cură de trei săptămâni cu tinctură (câte o linguriţă diluată în puţină apă, administrată înaintea meselor principale) ajută la eliminarea normală a bilei.
Ţintaura este contraindicată femeilor însărcinate, deoarece produce contracţii uterine. De asemenea, este contraindicată în doze mari (mai mult de două grame pe zi) persoanelor foarte slăbite. În acest caz, efectul tonic amar foarte puternic al plantei este greu de suportat de organismele devitalizate. Totodată, se administrează cu multă prudenţă şi în timpul crizelor biliare; în acest caz, tratamentul poate produce contracţii ale musculaturii netede şi poate agrava durerile.