Agenţia Naţională Antidrog a ajuns la o concluzie îngrijorătoare: în rândul adolescenţilor de 16 ani din România consumul de stupefiante a cunoscut o creştere alarmantă. Astfel, 10% dintre elevii adolescenţi sunt recunoscuţi ca şi consumatori de stupefiante, situându-se cu 8 procente sub media europeană înregistrată, de 18%.
Creşterea cererii de droguri, mai ales în rândul elevilor, constituie una dintre problemele majore ale societăţii româneşti. Răspândirea consumului abuziv de droguri în rândul populaţiei tinere a dus la apariţia de reţele de trafic ample pe teritoriul ţării noastre şi este necesar o intensificare a acţiunilor de prevenire a acestui flagel.
„Studiul naţional în şcoli privind consumul de tutun, alcool şi droguri”, realizat de specialiştii ANA, reprezintă participarea României la Proiectul European de Cercetare în Şcoli privind Alcool şi alte Droguri (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), identificat uzual prin abrevierea ESPAD.
Potrivit acestui studiu, prevalenţa consumului de droguri ilicite de-a lungul vieţii în rândul adolescenţilor de 16 ani din România este de 10%, situându-se cu 8 procente sub media europeană înregistrată, de 18%. Comparativ, însă, cu studiul anterior, la nivel naţional, se remarcă o dublare a prevalenţei consumului de droguri ilicite de-a lungul vieţii – 10% în 2011, faţă de 5% în 2007.
Consumul de canabis/haşiş de-a lungul vieţii este de 7%, în creştere faţă de anul 2007 (4%), 2003 (aprox. 3%) şi anul 1999 (1,3%), fiind însă sub media calculată de 17% pentru ţările participante.
Consumul de substanţe inhalante până la vârsta de 16 ani în 2011 este de 7%, în creştere faţă de anul 2007 (4%), 2003 (1,7%) şi anul 1999 (1,3%), situându-se sub media ţărilor studiate care este de 9%.
Consumul de ecstasy pe durata vieţii, în 2011 este de 2% în rândul elevilor de 16 ani, în creştere faţă de anii 2007 şi 2003, când a fost 1% şi faţă de anul 1999, când nu a fost raportat un asemenea consum. Media pentru toate ţările ESPAD este de 3%.
Cu un procent sub media europeană, se situează prevalenţa consumului de-a lungul vieţii de amfetamine (2% faţă de 3% la nivel european), de ecstasy (2% faţă de 3% la nivel european), crack (1% faţă de 2% la nivel european) şi ciuperci halucinogene (1% faţă de 2% la nivel european).
Faţă de anul 2007, consumul estimat de amfetamină pe durata vieţii s-a triplat (3% faţă de 0,6%), în timp ce consumul de ecstasy se dublează (2% faţă de 1%). La acelaşi nivel cu media europeană se situează prevalenţa consumului de-a lungul vieţii de cocaină (2%), LSD (2%), heroină (1%), GHB (1%) şi droguri injectabile (1%). Faţă de anul 2007, consumul pe durata vieţii de LSD sau alte halucinogene se dublează (2% faţă de 1%).
Etnobotanicele au spart piaţa
Practic necunoscute în România în 2007, substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) au avut un impact mare în rândul adolescenţilor din România. Astfel, 5,3% dintre respondenţi au declarat consum de SNPP până la vârsta actuală. Prevalenţele ridicate ale consumului de SNPP de-a lungul vieţii, în ultimul an şi în ultima lună plasează aceste substanţe printre cele mai consumate droguri în rândul elevilor de 16 ani din România anului 2011, alături de canabis / haşiş şi inhalante.
Disponibilitatea mare a acestor tipuri de substanţe pe piaţă, atât prin intermediul magazinelor de profil, cât şi prin intermediul magazinelor on – line reprezintă unul dintre factorii care au favorizat dezvoltarea acestui tip de consum.
În aceste condiţii, antrenarea populaţiei şcolare în activităţi prin care aceasta să-şi exprime prin diverse forme opinia şi atitudinea faţă de consumul de alcool, tutun şi droguri, inclusiv SNPP, conştientizând în acest fel şi consecinţele negative asociate acestuia, devine o prioritate.