Este cunoscut faptul că vremea şi schimbările de temperatură influenţează organismul uman. Principalii factori meteorologici sunt: umiditatea aerului, curenţii de aer, presiunea atmosferică şi radiaţiile. Aceştia produc modificări ale mediului la care organismul se adaptează prin diverse procese fiziologice, dar uneori determina simptome sau agravarea unor boli.
Ce se poate întâmpla în sezonul rece?
• Creşterea solicitării organismului prin instabilitatea vremii, intrarea în colectivitate, scăderea rezistenţei la nivelul cailor respiratorii superioare ca urmare a scăderii temperaturii , pot favoriza îmbolnăvirile la acest nivel
• Agravarea bolilor cardiovasculare (cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială),
• Creşte frecvent numărul accidentelor vasculare cerebrale;
• Bolile reumatice sunt meteorosensibile, vremea înnorată şi temperaturile scăzute producând exacerbarea durerilor;
• Pot apărea dureri la nivelul cicatricelor postoperatorii
• În sezonul rece se agravează bolile psihice de aceea persoanele cu labilitate psihoemoţională crescută reacţionează la schimbările de temperatură prin iritabilitate, creşterea anxietăţii, uneori somnolenţa, cefalee, scăderea capacităţii de concentrare la locul de muncă .
• Pot apărea leziuni la nivelul tegumentelor produse prin îngheţ . Acestea apar în urma expunerii prelungite la temperaturi scăzute.
Răceală
Este cea mai cunoscută şi mai comună boală, ale cărei semne sunt recunoscute cu uşurinţă de fiecare.
Prezenţa polipilor nazali, a bolilor alergice care afectează mucoasa nazală şi a stresului prelungit, cresc riscul producerii răcelii.
Simptomele răcelii sunt: dureri de gât sau înroşirea acestuia, dureri de cap şi febra înfundarea naşului său scurgerea de secreţii nazale, strănut, respiraţie dificilă pe nas şi uneori febră.
Ele apar la 2-3 zile de la infecţie şi au durata cuprinsă între 2 şi 14 zile, peste două treimi din bolnavi vindecându-se în cel mult o săptămână. Răceală se poate complica cu o infecţie bacteriană a faringelui (amigdalelor) sau a sinusurilor, manifestându-se prin febra ridicată, secreţii faringiene abundente care se elimină prin tuse şi chiar alterarea stării generale.
Răceală se transmite pe diferite căi şi anume :
– prin inhalarea picăturilor suspendate în aer, chiar timp îndelungat
– prin inhalarea particulelor relativ mari ale secreţiilor respiratorii, care ajung în aer
– prin contactul secreţiilor respiratorii infectate cu pielea sau obiectele înconjurătoare, urmat apoi de atingerea ochilor sau a nasului.
Riscul transmiterii infecţiei de la un om bolnav la unul sănătos este între ziua a doua şi a patra de la contactarea acesteia, când nivelul virusului în secreţii este cel mai ridicat.
În cazurile necomplicate, este necesar doar tratamentul simptomatic: repaus la pat, aspirină şi paracetamol pentru febră şi pentru durerile de cap, aport crescut de lichide, ceaiuri calde, vitamina C.
Antibioticele nu sunt necesare, întrucât ele nu distrug virusurile, ele fiind utile doar în cazul în care apar complicaţii bacteriene, că sinuzita sau infecţiile gâtului.
Laringita acută
Reprezintă inflamaţia acută a mucoasei laringiene favorizată de atmosfera poluată, expunerea la frig, umezeala, inhalarea unor vapori fierbinţi sau substanţe toxice iritante, fumul de tutun, efort vocal prelungit, cauza determinanta fiind alteori o infecţie virală sau mai rar microbiana.
Simptomele sunt răguşeala, senzaţie de uscăciune şi arsura în gât, înţepături la înghiţit, tuse seacă, uneori dureroasă, iritativa, persistenta. După o evoluţie de câteva zile până la o săptămână, fenomenele cedează, răguşeala se diminuează până la dispariţie.
Tratamentul consta în repaus vocal complet, în camera încălzită, cu aerul umezit cu vapori de apă (prin introducerea unor surse de evaporare, cum ar fi un vas cu apă aplicat pe calorifer), regim alimentar uşor, se vor evita condimentele, băuturile alcoolice, alimentele fiind servite la temperatura camerei. Se interzice fumatul, se interzic pulverizarea de substanţe iritante(parfum , deodorant) care agravează tulburările mucoasei laringiene.
Local se recomandă picături nazale de 3-4 ori pe zi, aerosoli cu antibiotice şi hidrocortizon, antitermice (aspirină, piramidon), antitusive (codenal), vitamine. De asemenea aplicarea de comprese calde în jurul gâtului poate fi utilă. La copii, laringita acută îmbraca uneori o formă dramatică, cu tulburări respiratorii grave (copilul este agitat, respira zgomotos, cu greutate), mergând până la asfixie. Febră, paloarea, tahicardia şi starea generală alterată completează tabloul acestei laringite dramatice. Internarea de urgenţă a copilului în spital este obligatorie
Bronşita acută
Bronşita acută – Rar izolată, face de cele mai multe ori parte din inflamaţia mucoase întregului aparat respirator sau a bronhiilor, datorită infecţiei cu virusuri sau cu microbi.
Apare îndeosebi toamna şi iarna când aerul inhalat este rece, corpul se răceşte, fiind expus la frig, când hainele şi încălţămintea umedă provoacă o congestionare a mucoasei cailor respiratorii favorabilă înmulţirii microbilor existenţi şi creşterii viruentei lor. Continuare a inflamării mucoasei nasului (guturai), a faringelui (faringita), a laringelui (laringita), a traheei (traheita), bronşita începe cu o stare febrilă, tuse seacă (la început) urmată de expectoraţie întâi mucoasa, apoi muco-purulente sau net purulenta. Bolnavul va sta în casa în perioada febrilă, într-o cameră nu mai caldă de 18-20 grade celsius, aerisita şi cu aerul umezit.
Tratamentul consta în administrarea de aspirină, paracetamol şi atunci când se impun , antibioticele.
Alimentaţia trebuie să fie uşoară, cu lichide abundente, fructe şi legume. Fumătorilor li se racomanda să întrerupă inhalarea fumului iritant, care nu va face decât să favorizeze cronicizarea bronşitei sau apariţia evenutualelor complicaţii.
Durata bolii variază în funcţie de rezistenţă organismului în jur de 10-15 zile, iar la copii şi persoanele vârstnice perioada de vindecare este mai lungă.
Recomandări pentru sezonul rece
• Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată dar trebuie evitată supraîncălzirea organismului;
• Extremităţile vor fi protejate prin purtarea de mănuşi, şosete şi căciula
• Trebuie evitată trecerea în mod brusc de la temperatură ridicată din locuinţe la temperaturile foarte scăzute din exterior
• Se vor evita pe cât posibil aglomeraţiile
• Când tuşiţi sau strănutaţi utilizaţi o batistă de unică folosinţă pe care o aruncatati ulterior la gunoi.
• Temperatura în locuinţe va fi menţinută la o valoare cuprinsă între 20 – 21 grade .
• Regimul alimentar va fi bogat în fructe şi legume , pentru a furniza organismului necesarul de vitamine.
• Respectaţi toate normele de igienă personală
• Dacă simptomele apărute în caz de îmbolnăvire nu cedează , trebuie să vă prezentaţi neîntârziat la medicul de familie.
Lasă un comentariu