Printr-o interpelare adresată prim-ministrului României, Mihai Tudose, senatorul Romulus Bulacu îşi arată îngrijorarea faţă de deficitul bugetar al României şi doreşte să afle care sunt resursele financiare care pot fi folosite pentru ca România să se încadreze în indicatorul promis pentru deficitul bugetar.
„Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Eurostat, România a înregistrat un deficit bugetar de 4,1% din Produsul Intern Brut (PIB), în trimestrul al doilea al acestui an. Acest deficit este cel mai mare din Uniunea Europeană.
Guvernul condus de dumneavoastră şi-a asumat respectarea ţintei de 3% din PIB pentru acest an, conform Tratatului de la Maastricht. În caz contrar, România riscă să intre în procedura de deficit excesiv.
Observ că actualul guvern aplică o rețetă economică dovedită deja în 2008 ca fiind catastrofală, când deși se anunța că “economia duduie”, la creșterea de 5% se înregistra un deficit de peste 5%. Greșelile făcute atunci au determinat una dintre cele mai puternice crize, cu efecte devastatoare.
În acest moment, deși statistica ne indică o creștere economică bună, deficitul bugetar ne arată că România trăiește “pe datorie”. În același timp, deși indicatorii economici nu aduc vești bune, continuați să luați banii din investiții și îi introduceți în consum. Nu prezentați o reformă, o strategie care să transforme economia românească într-una competitivă, bazată pe producție și nu strict pe consum. Practic, România cheltuie mult mai mult decât are, iar în această manieră, Guvernul are șanse minime să țină deficitul bugetar sub 3% până la finalul anului. România a intrat deja într-o zonă a lipsei de predictibilitate și de lipsă de încredere pentru investitorii străini.
Într-un raport al Comisiei Europene, publicat pe 24 octombrie 2017, concluziile UE cu privire la situația economică sunt negative și citez: “Înțelegerea noastră este că autoritățile române nu intenționează să acționeze potrivit recomandărilor făcute. Ministrul Finanțelor a confirmat că obiectivul pentru 2017 rămâne un deficit bugetar nominal de 3% din PIB, în timp ce o ajustare structurală in 2017 nu reprezintă o prioritate. Rectificarea bugetului, adoptată de guvern la mijlocul lunii septembrie 2017, menține ținta de deficit la 2,96% din PIB, in timp ce proiecția macroeconomică s-a îmbunătățit. Această cifră indică o deteriorare a deficitului structural în comparație cu cel prevăzut în bugetul inițial din 2017, care planificase deja o orientare fiscală expansionistă. În ceea ce privește structura bugetară, România a adoptat politici care sporesc consumul pe termen scurt (reduceri de impozite indirecte, creșteri ale salariilor din sectorul public) și care sunt dificil de inversat, mai degrabă decât politici care să vizeze stimularea pe termen lung a creșterii economice (cum ar fi îmbunătățirea absorbției fondurilor UE sau creșterea calității investițiilor publice)”.
Domnule Prim-Ministru, cu autoritatea de care dispuneți, vă rog să-mi comunicați cum răspundeți concluziilor acestui raport și care sunt resursele financiare pe care intenționați să le folosiți pentru a vă încadra în indicatorul promis pentru deficitului bugetar?” se arată în interpelarea senatorului Romulus Bulacu.
Senator Romulus Bulacu: România riscă o procedură de deficit excesiv
