Nu una, nu două ci zeci de lucrări pe drumurile naţionale, judeţene, locale, ale României au fost sistate, nefinalizate, anulate şi, mai nou, transformate din autostrăzi în drumuri expres, însă ca un drum care poate conduce şoferii spre moarte să rămână nefinalizat este inadmisibil!
Lipsa indicatoarelor, a parapeţilor de siguranţă, a realizării marcajelor pe întreaga lungime a Transalpinei reprezintă cauza acestor posibile accidente.
Drumul a fost croit încă de pe vremea Regelui Carol al II-lea, după 1930, când acesta l-a pavat cu piatră după care trupele germane l-au reabilitat în al doilea război mondial.
Într-o dezvoltare durabilă, sălbăticia neatinsă şi farmecul aparte al acestui drum ar fi trebuit asigurate la standarde europene.
Deşi există restricţii în vigoare pentru şoferii care se aventurează pe drumul nefinalizat, nu înseamnă că lucrările nu pot continua, măcar, la un nivel minim pentru a asigura circulaţia automobilelor în condiţii sigure.
Unde mai punem şi falimentul pensiunilor din acea zonă o dată cu lăsarea în paragină a Transalpinei?
Trebuie să învăţăm să ne dezvoltăm reciproc pentru că doar împreună putem ajunge la nivelul unei ţări europene, iar această dezvoltare o putem începe de la maximizarea şi exploatarea bogăţiilor deja existente, printre ele numărându-se şi acest drum. Dar cui îi pasă? Să curgă promisiunile din campaniile prezidenţiabililor că doar…acum e momentul!