Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Romeo Rădulescu se interesează despre PNDR 2014 – 2020

Deputatul Romeo Rădulescu i-a adresat o întrebare ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, în care solicită clarificări privind proiectul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Romeo Rădulescu vrea să afle care vor fi propunerile concrete pe care ministerul le va face în Guvernul României, pentru a împiedica cât mai grabnic excluderea în mod efectiv a 97% din exploataţiile agricole existente acum în România de la posibilitatea de a beneficia de măsurile PNDR 2014–2020.
„Recent, Comisia Europeană a remis Guvernului punctul său de vedere faţă de proiectul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020, în care se cere revizuirea şi completarea acestuia, întrucât „O pondere semnificativă a resurselor se concentrează asupra dezvoltării funcţiei productive a agriculturii – aproximativ 30% din fondurile FEADR sunt alocate Priorităţilor 2 şi 3 şi vizează ferme cu o producţie standard egală cu 8.000 de Euro sau mai mare, considerate a fi exploataţii agricole care au suficient potenţial economic. Deşi strategia indică drept prioritare fermele mici şi mijlocii şi fermele de familie, în practică acest criteriu conduce la o concentrare foarte mare a fondurilor asupra unui umăr limitat de exploataţii, excluzând în mod efectiv 97% dintre exploataţiile agricole din România de la posibilitatea de a beneficia de măsurile PNDR care vizează promovarea competitivităţii”.
De asemenea, Comisia Europeană atrage atenţia asupra procedurilor birocratice excesiv de stufoase propuse spre implementare, sugerând că „autorităţile române trebuie să examineze cu atenţie posibilităţile de simplificare care ar putea fi avute în vedere şi să demonstreze mai clar măsurile concrete pe care se angajează să le aplice”, pentru că „în cadrul PNDR se menţionează în mod frecvent că detaliile suplimentare vor fi stabilite prin cadrul naţional de implementare”.
Totodată, se remarcă faptul că deşi „sunt necesare îmbunătăţiri în ceea ce priveşte inovarea, cu toate acestea, în practică, se alocă o parte extrem de redusă (1,56%) din bugetul PNDR pentru acţiuni ce contribuie în mod direct la realizarea acestui obiectiv”, iar „structura versiunii oficiale a PNDR trebuie revizuită, deoarece trebuie eficientizate câteva acţiuni, şi, la anumite măsuri, textul nu este în secţiunea corectă (trebuie verificate în special măsurile pe suprafaţă)”.
Pe de altă parte, într-o adresare publică preluată de mass-media, Dvs. nu ezitaţi să semnalaţi că „România a fost printre primele ţări care au trimis Programul la Bruxelles” şi opinaţi:
„Vorbeaţi de 8.000 de Euro ferma minimă care se finanţează, este vorba de 8.000 a ceea ce numesc europenii „standard output”, este un concept european. Vorbeaţi de 97% din ferme care nu intră la finanţare aici. Trebuie să vă spun un lucru. Tocmai pentru că noi am definit, fiecare stat trebuie să definească care este acest „standard output”. Ce înseamnă asta? Care este limita minimă până la care finanţează pe anumite proiecte mari de investiţii anumite ferme. 8.000 de „standard output” înseamnă în traducere opt capete de vaci, înseamnă 160 de oi, înseamnă minimum 15 hectare dacă vorbim de producţia vegetală. România a decis, pe calculele pe care le-am făcut la Ministerul Agriculturii, să finanţeze cu prioritate, prin punctaj suplimentar şi aşa mai departe, pe cei care au peste opt capete de vaci, pe proiectele mari de investiţii – Măsura 121. Fiind proiecte mari, care înseamnă un milion nerambursabili, un milion contribuţie proprie, cred că-i finanţăm degeaba pe cei care au mai puţin de opt capete. Dar, dacă se vor asocia, vor avea punctaj suplimentar. Cu alte cuvinte, noi încercăm prin această limită minimă să-i stimulăm pe cei care sunt mici să se asocieze, să intre într-o cooperativă, să depăşească opt capete, să depăşească 160 de oi, să depăşească 15 hectare minime pe fermă şi atunci sunt eligibili pe această măsură. Vom ţine foarte mult la acest element, chiar dacă acolo se vorbeşte de 97%”.
„Avem peste 800.000 de fermieri care au între 1 şi 5 hectare. Aceşti fermieri trebuie să se asocieze. Nu numai că le spunem noi sau că încercăm să îi convingem, venim şi cu măsuri stimulative de această dată. Dau două exemple aici. În primul rând, din anul 2015, cei care vor ieşi din categoria 1–5 hectare vor intra în categoria 5–30 hectare şi vor primi mai mult cu 40 de Euro pe hectar. În al doilea rând, din anul 2016, cei care au o anumită vârstă şi care renunţă la activitatea agricolă în scopul asocierii în principal, dar prin vânzare sau arendare, categoric vor primi, pe lângă acea plată pe care o încasează prin arendă sau prin vânzarea terenului, 120% din plata pe suprafaţă timp de cinci ani de zile, din 2016 până în 2020. Acesta este sensul a ceea ce am transmis Comisiei Europene”. – se arată în interpelare.