Senatorul Laurențiu Coca a început lupta pentru a împiedica desființarea Judecătoriei și Parchetului de la Bălcești. Zilele trecute, el i-a trimis o interpelare ministrului Justiției, cerându-i să-i spună motivele pentru care s-a luat această decizie și solicitându-i să se răzgândească. „Vă informez, că Judecătoria Bălceşti are menirea de a răspunde criteriului prioritar de asigurarea accesului la Justiţie potrivit Raportului Comisiei Europene pentru Evaluarea Justiţiei(CEPEJ) pentru un număr de 15 localităţi arondate, circa 45.000 de locuitori. Aceşti oameni ar fi obligaţi să parcurgă 50-80-90 de kilometri, până Ia Drăgăşani, Horezu sau Rm. Vâlcea, pentru a se prezenta la instanţă. Acest lucru ar presupune îndepărtarea actului de justiţie faţă de cetăţean. Mai adaug faptul că imobilul în care se desfăşoară activitatea instanţei, a fost construit în anul 2000, într-un stil modern, structurat pe trei nivele, în care funcţionează acum Judecătoria şi Parchetul aparţinând Ministerului Justiţiei, destinaţia lor ne putând fi schimbată” – a scris senatorul Colegiului Uninominal Bălceşti – Drăgăşani, Laurenţiu Coca.
Numai că, până acum, eforturile sale singulare, pentru că alţi parlamentari nu au mişcat nici un deget, s-au dovedit a fi în zadar, pentru că, în răspunsul său, ministrul Justiţiei, Rober Cazanciuc, motivează că activitatea celor două instituţii de justiţie din Bălceşti este scăzută şi că prin desfiinţarea lor se vrea a se face o economie. „S-a apreciat că pentru Judecătoria Bălceşti şi Parchetul de pe lângă Judecătorie Bălceşti modalitatea care corespunde scopului şi criteriilor urmărite în procesul de raţionalizare este desfiinţarea acesteia, cu rearondarea localităţilor localităţilor din circumscripţie la Judecătoria Horezu şi Judecătoria Drăgăşani, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani. În concluzie, apreciem că procesul de raţionalizare a instanţelor judecătoreşti cu volum mic de activitate va avea efecte benefic asupra eficientizării sistemului judiciar, pe de o parte, din perspectiva reevaluării şi echilibrării schemelor de personal ale instanţelor în raport cu volumul de activitate prin redistribuirea posturilor aflate în schemele instanţelor desfiinţate, dar şi din perspectiva alocării resurselor umane necesare implementării noilor coduri, iar pe de altă parte, din perspectiva reducerii cheltuielilor de funcţionare a instanţelor propuse pentru desfiinţare, dar şi din perspectiva investiţiilor ulterioare (reparaţii, amenajări, extinderi) pentru sediile acestor instanţe” – a fost răspunsul ministrului Justiţiei.