– un alt personaj autohton, Ion Popescu, consilier local la Primăria Govora, acuzat că a scris note informative
DECIZII. Pe o listă a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ce conţine numele candidaţilor pentru funcţia de primar care au fost trimişi în judecată de CNSAS, apar numele a doi vâlceni: Manole Pavel, fost consilier judeţean şi candidat la Primăria Berbeşti, precum şi cel al lui Ion Popescu, candidat la Primăria Băile Govora, ambii fiind acuzaţi că ar fi fost colaboratori ai Securităţii. Procesele au fost deschise între anii 2008 şi 2010.
Manole Pavel a fost validat în funcţia de consilier judeţean, din partea PDL, în anul 2005, acesta candidând la alegerile locale din 2004 pe o listă de supleanţi. Trei ani mai târziu, în 2008, Manole Pavel candida la fotoliul de primar al oraşului Berbeşti, obţinând un procent de doar 11,83%, fiind învins de social-democratul Vintilă Chelcea. Potrivit legii, având în vedere candidatura sa pentru această funcţie, a fost necesară verificarea CNSAS sub aspectul posibilei calităţi de colaborator sau lucrător al Securităţii. Surpriza a fost imensă.
Într-o hotărâre judecătorească a Curţii de Apel Bucureşti, din data de 5 martie 2009, aflăm că Pavel a întocmit o serie de note informative către Securitate, date sub numele de „Protector”. „Notele informative date de Manole Pavel din data de 24.03.1985 şi în continuare până în anul 1989 sub numele conspirativ «Protector» rezultă că pârâtul a furnizat securităţii informaţii concrete despre persoane, stări de lucruri, atitudini ale unor persoane care erau urmărite de Securitate ori ale unor colaboratori ai Securităţii în vederea verificării acestora. Informaţiile furnizate vizau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de Constituţia României din 1965 şi de tratatele internaţionale ratificate de România. Astfel, prin încheierea din Camera de Consiliu din 5.12.2008 Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintată la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal spre competentă soluţionare”, se arată în documentul oficial, postat pe pagina de internet a CNSAS.
Conform legilor statului român, calitatea de colaborator al Securităţii este persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum şi note raportate scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Sub numele de „Protector” îşi dădea colegii-n gât la Securitate
CNSAS precizează în acţiunile judecătoreşti intentate împotriva lui Pavel că acesta a avut calitatea de colaborator al Securităţii, fiind recrutat „pe linie de contrainformaţii în sectoarele economice”, la data de 24 martie 1985 semnând, după cum arătam şi în rândurile de mai sus cu numele conspirativ de colaborare „Protector”. „De la recrutare în calitate de informator din 24.03.1985 şi până la data de 22.03.1989 a furnizat periodic Securităţii «materiale» reprezentând informaţii despre anumite persoane, stări de lucruri negative, manifestări ostile, comentarii politice, informaţii de natură a expune unui risc serios persoanele vizate faţă de Securitate ţinând cont de atitudinea organelor de securitate. Aceste informaţii se încadrează în condiţia prevăzută în art. 2 lit. b din OUG nr. 24/2008 în sensul că vizau atitudini ostile regimului comunist şi vizau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de art. 28 din Constituţia României din 1965, dreptul la libertatea conştiinţei şi de exprimare, prevăzute de art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice tratat ratificat de RSR”, se mai arată în decizia instanţiei. Curtea a admis acţiunea formulată de CNSAS împotriva lui Manole Pavel, instituţia câştigând procesul, informaţie pe care o găsim, de altfel, şi în raportul de activitate al instituţiei pentru anul 2009.
Consilier local la Băile Govora, acuzat că a colaborat cu Securitatea
Cel de-al doilea nume care apare pe „lista ruşinii” este cel al lui Ion Popescu, candidat la Primăria Berbeşti. Din informaţiile pe care le deţinem, acesta este directorul Hotelului Belvedere din Govora, dar şi consilier local al PSD în cadrul Primăriei Govora, fiind, de altfel, singurul ales în CL din partea social-democraţilor. Din documentele oficiale ale CNSAS, aflăm că şi el a fost trimis în judecată, tot în 2008, asupra sa planând acuzaţia că ar fi colaborat cu Securitatea, însă, procesul se află încă pe rol. „De vreo doi-trei ani nu mai ştiu nimic despre acest proces. La ultima înfăţişare am primit un termen de recurs de 15 zile, am făcut recursul, dar de atunci nu ştiu ce s-a mai întâmplat. Procesul este încă pe rol”, ne-a declarat alesul local Ion Popescu.
CNSAS nu doarme
Cu toate că există obligaţia legală ca politicienii care-şi depun candidatura pentru diferite demnităţi să semneze o declaraţie, pe proprie răspundere, că nu au făcut poliţie politică şi nu au colaborat cu Securitatea, totuşi, unii dintre ei ocolesc adevărul sperând că asemenea lucruri, „insignifiante” din punctul lor de vedere, nu vor ieşi niciodată la lumină. Istoria recentă ne-a demonstrat că minciuna a avut întotdeauna picioare scurte şi că cei care au denaturat adevărul, în declaraţiile date, au fost arătaţi cu degetul, cariera lor politică terminându-se, de multe ori, înainte de a începe. Aşadar, cei care au dat cu subsemnatul la Securitate, ar trebui să se gândească de două ori înainte de a visa la demnităţi publice, că legăturile cu trecutul nu pot fi rupte atât de uşor şi că CNSAS-ul, deşi poate dă câteodată această impresie, nu doarme niciodată. Pe la bursa zvonurilor circulă informaţia că şi la Primăria Râmnicului se vor înscrie unii care, pe vremea comunismului, nu mai pridideau cu notele către Securitate.
OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU