RĂSTURNARE DE SITUAŢIE. Deşi poate părea surprinzător, actuala lege electorală permite ca un judeţ să aibă mai mulţi parlamentari decât colegiile pe care le are trasate, astfel încât numărul senatorilor şi cel al deputaţilor se poate mări. Paradoxal, în condiţiile în care românii au votat referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari. Cum este însă posibil să se întâmple acest lucru? Potrivit mai multor simulări ale votului din data de 9 decembrie, în Vâlcea putem avea în loc de şase deputaţi, aşa cum fusese previzionat, opt. Mai mult, există posibilitatea ca ARD să ia un mandat suplimentar de senator în Colegiul 2, Brezoi-Horezu.
Mai multe simulări ale alegerilor ce vor avea loc în data de 9 decembrie ne arată că USL ar obţine, la Vâlcea, 70. 56%, ARD – 21.15%, iar PP-DD – 8.3%, estimându-se o prezenţă la urnele de vot de 49.77%. Conform pronosticurilor electorale, USL va avea 50.14 la sută din voturile exprimate, ceea ce înseamnă că Alianţa ar putea câştiga peste 60% din fotoliile de parlamentari, în timp ce ARD ar putea obţine 24,1 la sută din voturi, adică doar 22% din mandate. PP-DD se va situa undeva la 9-10 %, iar UDMR va trece pragul electoral. Aşadar, datorită obţinerii unor mandate suplimentare, care pot fi luate datorită existenţei unui număr semnificativ de fotolii câştigate cu 50% + 1 de un competitor electoral, există posibilitatea ca în Colegiul 2 Râmnicu Vâlcea Sud, ARD să obţină, în baza principiului mai sus amintit, un fotoliu de deputat, ceea ce înseamnă că Aurelian Pavelescu poate spera la un mandat de parlamentar.
În mod similar, acest lucru se poate întâmpla şi în Colegiul Drăgăşani, acolo unde PPDD poate obţine un mandat suplimentar, dar şi în Colegiul senatorial 2, Brezoi-Horezu.
Calculul
Pentru a înţelege mai bine cum se prezintă lucrurile din acest punct de vedere, trebuie să explicăm, în detaliu, care este algoritmul ce stă la baza acestui calcul electoral. Iniţial, se împarte numărul total de voturi valide obţinute de partidele ce au trecut pragul electoral la numărul de colegii uninominale din circumscripţie, rezultând coeficientul electoral. După aceea, se împarte numărul de voturi valide obţinute de fiecare partid la coeficientul electoral, se rotunjeşte în jos la număr întreg şi acesta este numărul de mandate obţinute de partidul respectiv la distribuirea iniţială. Mandatele nedistribuite şi voturile neutilizate se distribuite în etapa a doua. Iniţial, sunt declaraţi câştigători candidaţii care au obţinut 50% + 1 din voturi şi fac parte din partide care au trecut de pragul de 5%. Biroul Electoral Central adună mandatele şi voturile rămase de la prima distribuire şi decide numărul de mandate pe care fiecare trebuie să le primească într-o circumscripţie. Din acest număr se scad cei care au câştigat din prima. Candidaţii rămaşi în cursă sunt ordonaţi descrescător după numărul de voturi primite, iar mandatele sunt alocate de sus în jos, pană când se termină toate mandatele rămase. Există posibilitatea să apară situaţii în care un partid să primească mai multe mandate decât pe baza numărul alocat la distribuirea iniţială. De exemplu, un partid primeşte trei mandate prin calculul la nivel naţional, dar a câştigat în patru colegii cu majoritate de 50% + 1.
Suplimentările
În acest moment, în România sunt trasate 452 de colegii electorale – 315 pentru alegerea deputaţilor şi 137 pentru alegerea senatorilor. În 2008, pe lângă numărul de parlamentari existenţi, au fost aleşi alţi 18 deputaţi din partea minorităţilor naţionale. Totuşi, în cazul în care şi la alegerile parlamentare din 9 decembrie se va păstra procentul electoral obţinut la cele locale există posibilitatea să avem 100 de parlamentari în plus. Aşadar, în judeţele în care USL va obţine scoruri de peste 55-60% va conduce la suplimentarea numărului de parlamentari. Aproape cu certitudine acest fenomen va avea loc în judeţele Constanţa, Iaşi, Argeş, Galaţi, Bacău, Dolj, Timiş şi foarte probabil în Olt, Teleorman, Gorj, Vâlcea, Vrancea, Buzău, Vaslui, Maramureş, Bihor, Dâmboviţa şi Prahova. În fiecare din aceste judeţe, potrivit simulărilor, se vor fi admişi fără loc, suplimentar, 1,2,3,4 sau chiar 5 parlamentari. Şedinţa Camerelor reunite se va bucura de participarea a peste 570 de parlamentari, posibil chiar 600. Un rezultat surprinzător, nu? Cum spuneam, actuala lege electorală este deficitară, iar politicienii par, ajutaţi de conjuncturi, să-şi fi asigurat, deja, locul în Parlament.
OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU
Lasă un comentariu