Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

În mai, Guvernul nu era de acord cu regionalizarea României

BIZAR. Ideea de reorganizare administrativ-teritorială a României a creat, cum era de aşteptat, adânci controverse pe scena politică naţională, dar şi locală. Cei mai vehemenţi împotriva acestui proiect au fost liderii opoziţiei, care au declarat public că nu pot fi de acord cu acest principiu, pentru că el este izvorât din interesele politice ale PDL, care, susţin ei, fac tot posibilul pentru a câştiga din nou puterea.  Paradoxal, noul proiect de lege a creat puternice disensiuni şi în sânul partidului de guvernământ, în special la nivelul liderilor de organizaţii. Surse democrat liberale au declarat că reorganizarea va afecta mai mulţi democrat-liberali care riscă să îşi piardă funcţiile la nivel local, în special şefia Consiliilor Judeţene.

În urmă cu ceva vreme, premierul României, Emil Boc susţinea sus şi tare că România trebuie reorganizată administrativ-teritorial pentru că altfel este posibil să nu mai avem acces la fondurile europene pe care statul român le va absorbi în perioada 2013-2015. Una dintre variante presupune împărţirea ţării în 8 judeţe, în timp ce cea de-a doua se referă la 9 regiuni, Covasna şi Harghita comasându-se într-un judeţ.

Unul din motivele care stă la baza deciziei de a desfiinţa judeţele din România face referire la facilitarea investiţiilor, dar şi la stimularea dezvoltării statului în mai toate domeniile. Însuşi preşedintele ţării a recunoscut că această măsură nu va fi deloc acceptată de români, însă, susţine el, este absolut necesară. Mai trebuie menţionat că afirmaţiile lui Băsescu apar în contextul în care în dezbaterea Parlamentului se află, în acest moment, proiectul de lege fiind deja aprobat de senatori. Este foarte posibil ca de anul viitor, să nu mai avem 41 de judeţe, ci doar 8 regiuni. Trebuie spus că în ultimii 60 de ani în România au avut loc mai multe forme de organizare teritorială. După cel de-al Doilea Război Mondial, au fost 5 astfel de reorganizări teritoriale, iar între 1952 şi 1968 a existat şi Regiunea Autonomă Maghiară. În forma pe care guvernanţii o vor acum pentru organizarea teritorială a ţării dispar denumirile, regiunile purtând nume în funcţie de aşezarea geografică, de la Nord la Sud şi de la Vest la Est, singura regiune care nu va suferi modificări fiind Bucureşti care va rămâne capitala statului.

PDL promitea că reorganizarea se va face în urma unei „largi consultări publice”

Un document care poartă ştampila şi semnătura premierului Emil Boc şi al ministrului Turismului, Elena Udrea, arată că în luna mai a anului în curs, PDL nu era de acord, sub nicio formă, cu reorganizarea administrativ-teritorială. În rândurile care urmează, publicăm câteva pasaje din răspunsul trimis interpelării adresate de parlamentarul PSD, Anghel Stanciu, care întreba dacă Guvernului a luat vreo decizie în privinţa „posibilei reconfigurări, pe teritoriul României, a 16 regiuni şi respectiv 4 macroregiuni de dezvoltare.”

„Dorim să vă facem cunoscut, stimate domnule deputat faptul că reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului au participat la dezbaterile care au avut loc în comisiile parlamentare din Senatului României, în cadrul cărora au prezentat punctul de vedere prin care nu susţin adoptarea acestei propuneri legislative. Totodată, precizăm că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu are planificată iniţierea unor dezbateri şi a unor acte normative pentru modificarea structurii administrative a României. (…)  Modificarea actualei organizări teritoriale, sub aspect statistic, nu este nici oportună şi nici necesară până când, la nivel comunitar, nu se va lua o decizie de revizuire a Regulamentului 1059/2003. De asemenea, măsura nu este recomandabilă în lipsa unei analize substanţiale asupra impactului socio-economic al acesteia. Considerăm că orice propunere de reorganizare administrativ-teritorială a României trebuie realizată în cadrul unui proces amplu care să cuprindă studii de fundamentare detaliate, o analiză multicriterială a teritoriului naţional, precum şi o componentă de consultare publică largă”, se arată în documentul Guvernului.

Să fie vorba de o decizie luată peste noapte din raţiuni care, susţin mai multe voci, s-au născut din interesele politice ale PDL, sau din zvonurile potrivit cărora proiectul de reorganizare a fost bine închis în sertarul mesei prezidenţiale, ferit ochilor pedeliştilor?

OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU