Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Emilian Frâncu a dat startul parastaselor electorale

POMENI. Senatorul Emilian Frâncu, candidatul PNL la Primăria Râmnicului, este, fără doar şi poate, unul dintre cele mai controversate şi impopulare personaje politice din câte am cunoscut până acum. Aflat aproape de apogeul carierei sale politice, el conştientizează că în cazul în care ratează şansa de a ajunge primar al municipiului, poate ajunge definitiv pe tuşă. De aceea, omul nu precupeţeşte niciun efort în a face tot soiul de promisiuni deşănţate râmnicenilor, ale cărora voturi are impresia că le poate cumpăra cu un cârnat şi un pahar de vin.

De curând, am primit o informaţie halucinantă. Emilian Frâncu, disperat să câştige, cu orice preţ, Primăria Râmnicului, a dat de mâncare, la Restaurantul Sud, unor pensionari cărora le-a oferit friptură, cârnaţi, cartofi, salată de varză, cafea, vin şi apă, crezând că, astfel, le poate cumpăra şi conştiinţele. Masa a semănat, mai degrabă, cu un parastas, căci Frâncu nu a vrut să audă muzică gâdilându-i urechile. Totul s-a petrecut într-o linişte mormântală, din când în când, auzindu-se doar vocea sa gravă, care explica motivele pentru care merită să fie primar al municipiului.

Imuni la laudele Frâncului, pensionarii au mâncat liniştiţi, lăsându-l să vorbească de unul singur. Şi, semn că nu gustă demagogia ieftină, atunci când senatorul şi echipa sa de campanie le-au cerut numerele de telefon ale oamenilor, aceştia, din dorinţa de a nu mai fi deranjaţi de insistenţii liberali, le-au dat unele false.

Scriind aceste rânduri, ne-am amintit de un mai vechi articol, în care scriam că lui Frâncu i-a murit bunul simţ, amintind că înmormântarea acestuia a avut loc, cu mare fast, la lada de gunoi a politicii vâlcene. După îndelungi strădanii din partea colegilor de partid şi a presei de a-l readuce la viaţă, bunul-simţ a murit în chinuri groaznice, aproape de privirile curioşilor, într-o zi infernal de călduroasă de vară. De atunci, zice-se, Emilian Frâncu umblă ca o nălucă pe străzile Râmnicului, testându-şi noua existenţă, lipsită de conştiinţă. El ştie prea bine că viitorul sună din ce în ce mai rău pentru el, iar gândul îl face să-şi muşte degetele până la sânge. Un comunicat de ultimă oră ne-a informat că la înmormântarea bunului său simţ nu a venit nici ţipenie de om pentru că prea puţini şi-au dat seama că s-a dus dintre noi. Iar de plâns nu l-a plâns nimeni. Să-i fie ţărâna uşoară! De fapt, credem noi, de aceea a şi ţinut acest parastas. În amintirea a ceea ce a fost bunul său simţ.

OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU