„Mă voi referi în deschiderea declarațiilor mele politice din această sesiune parlamentară, la celebra O.U.G. nr. 186/2022 a cărei adoptare a fost determinată de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022.
Prin acest regulament se stabilește în sarcina tuturor statelor membre ale Uniunii, instituirea unei contribuții de solidaritate cu caracter temporar ce se aplică profiturilor excedentare ale companiilor din statele membre şi sedii permanente care activează în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor.
Trecând peste analiza modalității de elaborare a O.U.G. nr. 186/2022, care a intrat în vigoare la 29.12.2022, apreciez că este mai important să vă supun atenției câteva aspecte relevante privind implicarea autorităților române în procesul de adoptare a acestui regulament european.
Astfel, începând cu data de 14.09.2022 atât Parlamentului European cât și parlamentelor naționale, li sau trimis informări cu privire la propunerea de regulament mai sus menționată.
Ulterior, dosarul interinstituțional 2022/0289 (NLE) ce conține textul propunerii de regulament al Consiliului privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, a fost transmis de Secretariatul General al Consiliului către delegațiile statelor membre, în urma acordului politic din cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului TTE în format Energie din 30 septembrie 2022.
De asemenea, s-a fixat și un termen până la data de 6 octombrie 2022 ora 18.00 pentru formularea pozițiilor statelor membre.
Urmare a implinirii acestui termen, cu excepția Slovaciei și Poloniei care au votat împotrivă, restul statelor membre au votat adoptarea regulamentului.
Totuși, spre deosebire de statul român care nu a înțeles să formuleze nici un fel de observații pe marginea formei finale a propunerii de regulament, Estonia şi respectiv Lituania prin declarații consemnate în procesul-verbal al Consiliului, au elaborat propriile interpretări ale articolului 10 alin.(1) și ale articolului 14 alin.(2) din regulament. Mai mult decât atât Estonia, Polonia și Ungaria au formulat observații privind alegerea procedurii legislative de adoptare a acestui regulament.
În acest sens, Polonia menționează printre alte aspecte că “(…) atunci când votează cu privire la măsuri care sunt în principal de natură fiscală, în sensul articolului 194 alineatul (3) din TFUE, Consiliul UE trebuie, în temeiul dispoziției respective, să hotărască în conformitate cu o procedură legislativă specială, în unanimitate și după consultarea Parlamentului European și nu prin vot cu majoritate calificată.”
După publicarea în data de 7.10.2022 a regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, Ministerul Finanțelor a solicitat clarificări Comisiei Europene privind interpretarea unor dispoziții ale acestui regulament, ce ar trebui să stabilească dacă Grupul OMV Petrom va putea intra sub incidența aplicării acestui regulament și a O.U.G. nr. 186/2022.
Acest demers este unul paradoxal, având în vedere faptul că atât Ministerul Finanțelor cât și Ministerul Energiei ar fi trebuit, pe baza unei analize de impact, să fundamenteze o solicitare de clarificări în cadrul lucrărilor Consiliului UE, înainte de adoptarea regulamentului și nu după intrarea acestuia în vigoare.
Da dragi români, aceasta este imaginea unui stat căpușat de fanfaronii rotativei guvernamentale care nu au înțeles să se inspire din înțelepciunea poporului român conform căreia este mai ușor să previi decât să combați”.
• Deputat LAZĂR Ion – Marian
Declaraţia politică susţinută în Parlamentul României de deputatul Lazăr Ion-Marian
