• Ultimul accident petrecut pe Valea Oltului, în care şi-au pierdut viaţa două persoane şi o fetiţă de 13 ani a scăpat la limită, a generat un val de reacţii pe reţelele de socializare, dar şi în cadrul instituţiilor publice • Un nou tun interesant s-a dat în România! Aceasta este concluzia la care orice persoană care lucrează cu achiziţiile publice ajunge dacă încearcă sa afle informaţii despre noua platforma on-line a SEAP-ului, denumita SICAP • La România TV, unul dintre oamenii fostului preşedinte Traian Băsescu, Gelu Vişan, a acuzat-o pe Livia Stanciu de la CCR că ar fi condamnat pe primarul Mircia Gutău dintr-un motiv incredibil • Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au încheiat protocoale de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii
• Ultimul accident petrecut pe Valea Oltului, în care şi-au pierdut viaţa două persoane şi o fetiţă de 13 ani a scăpat la limită, a generat un val de reacţii pe reţelele de socializare, dar şi în cadrul instituţiilor publice. Oamenii au postat poze şi filmuleţe cu alte zone periculoase de pe DN 7, neamenajate corespunzător şi cu risc ridicat de accidente auto. “De la începutul anului au murit 11 oameni pe Valea Oltului în accidente rutiere. Ieri, o nouă dramă pe Valea Oltului din cauza incompetenţei şi hoției CNAIR. O familie a plonjat cu mașina în râul Olt într-un loc în care parapeţii nu există de ani buni… O fetiță de 13 ani a reușit miraculos să iasă din mașină, un erou (anonim) a scos-o din apele reci ale Oltului. Trauma psihică însă o va marca toată viața. Pentru părinții adoptivi însă nu s-a putut face nimic, echipele ISU Vâlcea găsind epava și trupurile neînsuflețite după câteva ore de căutări. Dacă exista un parapet acei oameni erau azi în viață. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are în administrare prin Regia Autonomă de Drumuri și Poduri Vâlcea, drumul european E81 sau DN7. Într-o țară normală acești parapeți erau înlocuiți imediat după producerea unui accident. În județul Vâlcea însă incompetenţa este vizibila de pe Marte. Autoritățile nu se pot scuza că nu au fonduri. În județul Sibiu s-a reușit lărgirea drumului între Popasul Boița și Lazaret, iar în zonele periculoase se montează parapeți de beton separatori (tip New Jersey), pentru a nu pătrunde maşini pe contrasens. Mai mult, acolo, pe marginea drumului, sunt montaţi parapeți metalici dubli, la standarde europene, parapeţi care absorb energia unui impact, fiind deformabili şi astfel salvând vieţi. Pe Valea Oltului… îi vedeţi şi dumneavoastră. În Vâlcea, ruta cea mai importantă a țării ascunde capcane mortale, care au făcut nenumărați morți și au nenorocit familii de-a lungul timpului, iar autoritățile nu au făcut nimic. Ba mai mult, ca o bătaie de joc și ca să bifeze în fişa de activitate o justificare a salariului au vopsit parapeţii de podețe în timp ce la 2 metri poți sări cu mașina în râul Olt sau pe calea ferată ce leagă Ardealul de Oltenia. Aşa că am făcut niște poze și filmări pe care le voi trimite presei locale și organizațiilor de resort. Cineva trebuie să plătească pentru acești morți. Nu se poate să moară oameni din cauza unor birocraţi!!!! Vor zice unii că viteza sau neatenția sunt cauzele acestor drame. Corect, dar dacă șoseaua era prevăzută cu elemente de siguranţă, așa cum trebuie să fie o şosea mai ales de interes naţional și european, acei oameni nu mureau.” a scris Bogdan Lungu pe Facebook. În acelaşi timp, reprezentanţii IPJ Vâlcea spun că ei au semnalizat de mult aceste zone, însă nu au primit niciun raspuns. Cei de la Drumurile Naţionale nu comentează situaţia, ceilalţi refuză să vorbească, recunoscând în tăcere că situaţia putea fi rezolvată de ani buni.
• Un nou tun interesant s-a dat în România! Aceasta este concluzia la care orice persoană care lucrează cu achiziţiile publice ajunge dacă încearcă sa afle informaţii despre noua platforma on-line a SEAP-ului, denumita SICAP. Intrată în vigoare de la 2 aprilie, platforma prezintă câteva noutăţi şi informaţii interesante, o transparenţă mai mare în domeniul achiziţiilor, dar încă nu are puse la punct toate aplicaţiile. Încercând să aflăm câteva detalii minore despre SICAP, am apelat numărul afişat la secţiunea contact şi am aflat că o firmă din Constanta se ocupă de mentenanţă şi asistenţă, însă, aceasta funcţionează numai contra cost! Preţurile pornesc de la 320 de lei şi includ înregistrarea în SEAP, însă nu se beneficiază de suport pentru operarea în sistem. Pachetul de 500 de lei cuprinde însă mult mai multe servicii, printre care instalarea certificatelor de la distanţă, suport pentru introducere de servicii, achiziţii directe, căutarea tuturor licitaţiilor postate în SEAP şi participarea la orice tip de licitaţie cu procedură on-line sau off-line. La câte autorităţi contractante şi firme sunt în România, se câştigă nişte bani, nu?
• La România TV, unul dintre oamenii fostului preşedinte Traian Băsescu, Gelu Vişan, a acuzat-o pe Livia Stanciu de la CCR că ar fi condamnat pe primarul Mircia Gutău dintr-un motiv incredibil. Pe când era judecător, Livia Stanciu l-a condamnat pe primarul de Vâlcea, lăudându-se ulterior, într-un cerc de politicieni, că a luat această decizie pentru că ea credea că aşa îşi doreşte fostul şef al statului, Traian Băsescu.
„Livia Stanciu a spus că l-a condamnat pe Mircia Gutău pentru că ea credea că aşa vrea şefu. Şeful era Traian Băsescu. Gutău a câştigat la CEDO, iar Stanciu a fost „adăpostită” de Iohannis la Curtea Constituțională, drept mulțumire pentru faptul că i-a împins procesul de incompatibilitate până după momentul în care a dobândit imunitate prezidențială” a declarat Gelu Vişan.
• Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au încheiat protocoale de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii, a declarat vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, în şedinţa de plen.
„Am primit corespondenţă cu entităţi din sistemul judiciar după cum urmează: Parchetul de pe lângă ICCJ, ICCJ, IJ, şi la nivelul CSM a fost încheiat un astfel de protocol denunţat în 2017 la iniţiativa tuturor membrilor Consiliului. Toate celelalte entităţi din sistemul judiciar, în perioada 2005-2018 nu au încheiat astfel de protocoale. Tot ce am primit la această dată, nu sunt ataşate protocoalele în forma scrisă. Toată situaţia a vizat doar o corespondenţă minimală”, a declarat Codruţ Olaru.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a declarat că este „şocată” de faptul că au existat protocoale între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi serviciile de informaţii.
„Am înţeles că au fost încheiate protocoale de către Înalta Curte – sunt absolut şocată, trebuie să vă mărturisesc – de către Inspecţia Judiciară, CSM şi procurorul general. În ceea ce priveşte ÎCCJ, aş vrea să îl întreb pe domnul Olaru când a fost încheiat acest protocol şi cu cine, cu care anume serviciu de informaţii? (…) Pentru mine este absolut şocant să aflu că ÎCCJ, care este vârful puterii judecătoreşti, preşedintele Înaltei Curţi reprezintă puterea judecătorească, a semnat protocoale de colaborare cu un serviciu de informaţii, pentru că este dincolo de imaginaţia mea ce ar putea conţine un astfel de protocol”, a declarat miercuri Dana Gîrbovan în plenul CSM.
Ea a cerut ca Parchetul să comunice public toate instituţiile către care s-a diseminat acest protocol. În replică, vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, a spus: „Cu mare plăcere aş face acest lucru. Am spus că toată corespondenţa pe care CSM a primit-o de la instituţiile partenere, de la cele ale sistemului judiciar, este una clasificată. Să diseminăm acum în spaţiul public data încheierii protocolului, obiectul acestui protocol, data potenţialei denunţări, unilaterale sau bilaterale a acestui protocol, excede unui astfel de cadru. (…) Această discuţie puteţi să o aveţi cu preşedinta Înaltei Curţi, e cea mai în măsură să aibă acest dialog”.