Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Săptămâna pe scurt – de la lume adunate, 30 octombrie 2014

• Sub titulatura «Nu sta acasă. Votează!», apărută în presa naţională, sunt reunite o serie de opinii, ale unora care îndeamnă a se merge la vot • Ca să abată atenţia populaţiei de la procesele ce se ţin lanţ, în care sunt implicaţi politicieni borfaşi – marea majoritate din PSD, Antena 3 a instalat, practic continuu, anunţul „Breaking news – senzaţional” • Dacă nu apăreau miniştrii ai învăţământului gen Abramburica, Atanasiu, Mang ş.a., am fi fost sigur mai luminaţi şi mai apţi pentru o democraţie reală • Traian Băsescu este fiul unui cadru comunist, iar el însuşi a fost membru PCR până la sfârşitul lui decembrie 1989 • După cum chiar dumnealui a anunţat într-o conferinţă de presă, ziarul nostru a fost primul care l-a anunţat pe Dumitru Cornoiu că va fi numit prefect de Vâlcea, la ora informării noastre, fiindu-i aprobat şi semnat ordinul de numire în funcție

• Sub titulatura «Nu sta acasă. Votează!», apărută în presa naţională, sunt reunite o serie de opinii, ale unora care îndeamnă a se merge la vot. Este dreptul fiecăruia la propria opinie, precum acum câteva sute de ani, când unii jurau că pământul este plat. În alegeri, cine poate câştigă: cel ce are dreptatea de partea sa sau cel ce are fonduri? Cel ce se prezintă decent sau cel ce ţipă mai tare? Stalin spunea că nu se nelinişteşte de rezultatul oricăror alegeri atâta timp cât el controlează numărătoarea voturilor. Abţinerea de la vot este o manifestare a opoziţiei? Orice abţinere înseamnă delegarea votului personal către votul predominant. Atunci cui foloseşte o participare majoră la vot? Câştigătorilor, ce astfel îşi obţin legitimitatea. O participare slabă la vot o pune la îndoială. Vom vota sau nu, vom alege pe unul sau pe altul dintre candidaţi, nu cred că are importanţă. Zarurile sunt aruncate deja, iar câştigătorul desemnat. Nu de noi, şi nu de majoritari…

• Ca să abată atenţia populaţiei de la procesele ce se ţin lanţ, în care sunt implicaţi politicieni borfaşi – marea majoritate din PSD, Antena 3 a instalat, practic continuu, anunţul „Breaking news – senzaţional”.

Ştirea de senzaţie, intitulată „Adevărul despre siluirea bătrânelor de către procurorii lui Băsescu”,

este citită de însuşi Mihai Gâdea. În rezumat, relatarea este următoarea: Surse de mare încredere, cărora li s-a promis că nu le va fi divulgată identitatea, ne-au informat asupra atrocităţilor comise de „procurorii lui Băsescu”, care s-au năpustit asupra unor bătrâne, din câteva sate uitate de lume, cu scopul de a le smulge forţat declaraţii că ar fi votat de cel puţin zece ori, la referendumul de destituire a lui Traian Băsescu, din 2012. Iată cum s-a desfăşurat mizerabilul asalt: şase maşini dintre cele livrate de SUA, pentru luptătorii români din Afganistan, au intrat vijelios pe uliţele satului, pe la ora prânzului, în timpul slujbei din biserică. Din maşini, au coborât vreo două sute de procurori echipaţi ca trupele de mascaţi, care s-au împrăştiat imediat pe uliţele satului, după un plan stabilit dinainte. Erau prezente, în sfânta biserică, vreo două sute de bătrâne, cu vârste de peste optzeci de ani. Vreo trei dintre bătrâne n-au încăput în biserică, au rămas pe prispa de la intrare şi, speriate, au vrut să fugă către cocioabele lor. Patru procurori, înarmaţi cu kalaşnicoave de ultimul tip, au tras focuri în aer, le-au culcat pe bătrâne la pământ şi le-au silit să pună degetul cu tuş, ca semnătură, pe o declaraţie în care mărturiseau că au votat fiecare de câte zece ori. Alţi procurori au blocat uşa bisericii, au păzit intrarea, înarmaţi. Patru procurori au intrat în biserică, l-au tras pe preot de barbă afară din Sfântul altar, s-au îmbrăcat ei în straiele preoţeşti şi au silit bătrânele să jure, pe Sfânta Biblie, că au votat multiplu. Un grup de procurori, coordonaţi chiar de Monica Macovei, au intrat în casele altor bătrâne şi le-au luat la pumni, ca să semneze. Şi astfel, procesul lui Liviu Dragnea poate continua. Orice asemănare cu realitatea este doar o fantasmagorie, lucrurile acestea nu s-au petrecut în realitate şi ele s-au derulat doar în mintea antenistului Gâdea care scrie o carte de senzaţie plină de minciuni.

• Dacă nu apăreau miniştrii ai învăţământului gen Abramburica, Atanasiu, Mang ş.a., am fi fost sigur mai luminaţi şi mai apţi pentru o democraţie reală. Ministerul Educaţiei a avut, din 1990, un şef apolitic, cinci miniştri social-democraţi şi câte doi democraţi, liberali şi ţărănişti, cei mai longevivi în funcţie fiind, Ecaterina Andronescu, Liviu Maior şi Andrei Marga. După alegerile din 1990, a fost numit, în guvernul Petre Roman, Gheorghe Ştefan, care a administrat ministerul timp de un an şi jumătate, numele său nefiind reţinut pentru vreo realizare spectaculoasă. În timpul guvernului Theodor Stolojan, din perioada 16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992, şefia Ministerului Educaţiei a aparţinut tot unui ministru social-democrat, Mihail Golu, fost absolvent, în 1958, al Facultăţii de Psihologie a Universităţii „M. V. Lomonosov” din Moscova, după care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universităţii din Bucureşti. În prezent, Golu este profesor la Universitatea Spiru Haret şi la Universitatea din Bucureşti. În următorul guvern, cel condus de Nicolae Văcăroiu, în fotoliul de ministru al învăţământului a venit, tot din rândurile social -democraţilor, istoricul Liviu Maior, care a ocupat funcţia între 1992 şi 1996. Un alt ministru al Educaţiei fără rezultate notabile a fost ţărănistul Virgil Petrescu, care a ocupat această funcţie timp de un an, în cabinetul Ciorbea. La remanierea guvernamentală din 1997, Petrescu a fost înlocuit cu ţărănistul Andrei Marga, care a avut cel mai longeviv ministeriat, din decembrie 1997, până în decembrie 2000. Marga a rezistat la şefia Educaţiei în trei guverne – Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu. După Marga a început primul mandat al Ecaterinei Andronescu, în timpul căruia s-au făcut numeroase schimbări la nivelul examenelor naţionale şi a programei şcolare. Urmarea acestora – la fel de multe controverse, critici şi proteste, dar şi porecla de Abramburica.

• Traian Băsescu este fiul unui cadru comunist, iar el însuşi a fost membru PCR până la sfârşitul lui decembrie 1989. Nu a fost în FSN dar s-a alăturat aripii Roman a partidului care ulterior a fost redenumit în Partidul Democrat, partid care din 1996 până în 2005 a fost membru al Internaţionalei Socialiste. Între 2001 şi 2004 Băsescu a fost preşedintele acestui partid socialist. Din 2004 Băsescu nu face parte din nici un partid politic deoarece Constituţia îi interzice să facă parte din vreo formaţiune politică. Concluzie: la cei 63 de ani ai săi, Băsescu nu a fost nici o zi membru a unui partid de dreapta, iar acum se visează liderul acesteia! Klaus Iohannis, în schimb, nu a fost niciodată membru PCR sau FSN – nici el, nici părinţii săi. Ba mai mult chiar, părinţii şi bunicii săi au fost deportaţi de regimul comunist. Iar fără sprijinul liberalilor, Băsescu nu ar fi devenit în veci preşedintele României. Băsescu îmbătrâneşte cam urât!

• După cum chiar dumnealui a anunţat într-o conferinţă de presă, ziarul nostru a fost primul care l-a anunţat pe Dumitru Cornoiu că va fi numit prefect de Vâlcea, la ora informării noastre, fiindu-i aprobat şi semnat ordinul de numire în funcție. În lumina bunelor obiceiuri şi intenţii, fiind din timp informaţi, îl anunţăm, şi de data aceasta, pe vâlceanul nostru că va fi schimbat din funcţie, imediat după terminarea alegerilor. În varianta în care Victor Ponta va deveni preşedintele României, noul premier nominalizat de acesta nu-l va agrea în funcţia deţinută și asta pentru mimarea activităţii şi slabă organizare la inundaţiile trecute (un raport cu asemenea critici se află la SGG), iar în varianta victoriei lui Klaus Iohannis explicaţiile descăunării iminente devin inutile. Implicarea prefectului în campania social-democraţilor vâlceni, chiar dacă s-a vrut discretă, se cunoaşte bine de conducerea judeţeană a ACL și, în viitor, de aici i se va trage. Suntem convinşi că începând cu acest anunţ – foarte, foarte serios, de altfel – lupta pentru scaunul prefectural va începe. Hai la luptă, tovarăşi!